Sistemul de aparare antiracheta rusesc, mai exact componenta sa spatiala de detectie timpurie a atacurilor, a primit marti, 17 noiembrie, o noua platforma din ceea ce se banuieste ca ar fi o clasa noua de sateliti.
Racheta Soyuz 2.1b, operata de inginerii si tehnicienii armatei ruse, a plecat de pe rampa de lansare a bazei Plesetsk (acolo de unde Rusia lanseaza cele mai multe din misiunile sale militare) si a trasnportat intr-o orbita de tip HEO 1626 km x 38550 km x 63.8 grade inclinatie, satelitul Cosmos 2510.
El este primul din cei 10 sateliti de tip EKS (Edinaya Kosmicheskaya Sistema) anuntati ca vor fi lansati de Rusia pana in 2018 si care ar trebui sa inlocuiasca vechia constelatie OKO.
Cunoscut sub denumirea de OKO (ochi in traducere libera in limba romana), sistemul de aparare antiracheta rusesc dateaza din epoca defunctei URSS, avand primul satelit lansat in 1972 si serviciul devenit complet operational in 1978. El avea in componenta doua tipuri de sateliti: unii zburand in orbite Molniya, iar altii in orbite geosincrone. Doua versiuni au fost folosite: US-K si US-KMO.
Pe parcursul timpului, pe masura ce vechii sateliti au iesit din uz, componenta spatiala a fost completata cu alte platforme. Insa modernizarea instrumentatiei de detectie s-a lasat asteptata, iar problemele financiare de dupa caderea URSS au agravat situatia, aducand intarzieri in constructia noilor platforme si implicit perioade in care sistemul si-a pierdut o parte din capacitate. Ultimul satelit a fost lansat in 2012, dar in 2014 s-a defectat, aparent datorita unei probleme de natura electrica, la baterii.
Salvarea a venit insa de la componenta terestra, reteaua extinsa de radare de sol, acoperind partial cerintele armatei ruse.
In 2000 incepea dezvoltarea noilor sateliti EKS, insa contractul cu RKK Energiya (pentru platforma de baza) si un consortiu format din TsNII Kometa, LOMO, NPO Orion, NPP Pulsar si RNII Elektrostandart (instrumentatie) era semnat abia in 2007. Dupa cum se vede a fost insa nevoie de mai bine de opt ani pentru constructia, testarea si lansarea primului prototip.
EKS este derivat din platformele comerciale Yamal si au cel mai probabil propulsie ionica. Senzori uv, in infrarosu si optici, scaneaza in continuu oferind date calculatorului de bord, acolo unde se face detectia (o schimbare fata de vechea constelatie care trebuia sa descarce datele la sol, ulterior fiind nevoie de procesare). Procesul de detectie este astfel mult mai rapid, undeva la 25 de secunde dupa cum afirma producatorul.
Tintele vizate sunt rachetele balistice pana la altitudinea de 1000 de km, sateliti in orbite mai joase, bombardiere strategice insa si arme de ultima generatie cum sunt vehiculele hipersonice.
Componenta SSA nu este nici ea neglijata, EKS putand urmari din spatiu deseuri orbitale ce zboara pana la altitudinea orbitei GEO.
Gratie agilitatii satelitului, toate aceste tinte pot fi urmarite pe termen lung, atata timp cat exista vizibilitate directa. Teoretic patru sateliti de acest fel pot monitoriza in permanenta continentul nord american si completati de 2-3 platforme geostationare ar putea atinge acoperire globala.
In afara functiei de detectie EKS implementeaza si comunicatii speciale in cazul unui conflict nuclear. Durata de viata de circa 15 ani este un alt avantaj pentru sistem, asigurand continuitatea serviciului.
Intre timp, o data cu implicarea in campania din Siria, Rusia a pus la lucru o buna parte din capacitatea intelligence/culegere de informatii de care dispune la momentul actual. Satelitii Garpun, Persona, Kobalt, Bars, Lotos, Kanopus sau Resurs-P urmaresc miscarile de trupe de la sol sau asigura comunicatiile militare si coordonarea trupelor desfasurate in razboi.
Articole despre satelitii rusesti:
Rusia reia lansarile spatiale dupa accidentele din august
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110922024515
Noua lansare din Baikonur
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120729101440
Rusia lanseaza satelitul Resurs P1
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130627081554
Al zecelea satelit Kobalt M
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150616223207
In plina izolare internationala, Rusia mareste numarul satelitilor de spionaj
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150627001829
Articole despre sistemul de aparare antiracheta american:
Statele Unite intaresc scutul antiracheta cu un nou satelit geostationary
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130320093056
Razboiul stelelor merge mai departe
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200910010827
Sistemul de aparare antiracheta testat din nou
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130214025708
DMSP 19 - partea 1
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140408075832
Defendi nostrae opes – NROL 33
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140523143835
Credit Roskosmos