Vineri 7 decembrie este data in care China a lansat mult asteptata sa misiune spre Luna Chang’e 4. Plecata de pe rampa bazei spatiale Xichang la ora 18:23 GMT, o racheta CZ 3B a plasat, dupa un zbor de jumatate de ora, cele 3.8 tone ale noii misiuni chineze, intr-o traiectorie de transfer catre Luna.
Seria de manevre de corectie de dupa lansare si ajungerea la destinatie ar trebui sa se incheie dupa 110 ore, adica maine, marti, 11 decembrie, apoi se va zbura in jurul Lunii pana in prima saptamana a lui ianuarie, pregatind coborarea la sol.
Seria Chang’e, inspirata din mitologia chineza (acesta fiind numele zeitei Luna), a debutat in 2007 cu lansarea satelitului Chang’e 1, o adaptarea dupa satelitii de telecomunicatie chinezi DFH 3 pentru observarea suprafetei lunare.
Trei ani mai tarziu, in 2010, se lansa Chang’e 2, deasemenea o platforma de observatie (optica/raze gama/raze X), dar pe care specialistii chinezi au operat-o de la inaltime mult mai mica (de la cei 200 de km altitudine ai lui Chang’e 1 s-a scazut pana la aproximativ 15 km altitudine). In aprilie 2011 satelitul isi incheia misiunea lunara si, intr-un test de pregatire a viitoarelor explorari interplanetare, se deplasa in punctul Lagrange L2 al sistemului Soare-Pamant, acolo unde ne amintim a si creat o serie de controverse dupa perturbarea accidentala a comunicatiei altor sateliti. Ulterior, Chang’e 2 era manevrat pe o traiectorie de intalnire cu asteroidul 4179 Toutatis, pe care l-a survolat cuu succes in decembrie 2012.
Urmatorul proiect lunar s-a numit Chang’e 3 si a fost lansat in decembrie 2013. Era vorba despre o platforma fixa de suprafata de 1.2 tone si despre un robot deplasabil de 120 kg.
Prima incercare chineza de acest fel, a reusit sa ajunga cu bine la sol in regiunea Sinus Iridum, insa conditiile de functionare extreme au creat probleme echipamentelor - ne amintim spre exemplu de articolele in care discutam despre defectiunea roverului Yutu care in final a reusit sa parcurga doar 114 m din cei 10 km pe care ii propusese.
Chang’e 4 paseste pe urmele misiunii anterioare, insa ridica stacheta tehnologica. La fel, vom avea parte de o platforma fixa si de un robot mobil (de aceasta data ceva mai mare, circa 140 kg), insa ambele vor ajunge pe partea ascunsa a Lunii, in craterul Von Karman din apropierea polului sud, in regiunea cunoscuta sub numele de bazinul Aitken. O zona explorata in trecut de misiunile Apollo, LRO sau Chandrayaan 1, insa niciodata de la sol.
Tocmai datorita locatiei neobisnuite, care impiedica o comunicatie directa cu Pamantul, chinezii au fost nevoiti sa foloseasca o geometrie speciala pentru sistem. Astfel, in luna mai a acestui an era lansat releul Queqiao, ulterior plasat intr-o orbita Halo in jurul punctului Lagrange L2 al sistemului Pamant-Luna. Orbitand la circa 65000-85000 km in spatele Lunii, satelitul va avea in vizibilitate directa atat cele doua platforme de la sol, cat si statiile de sol de pe Pamant, actionand practic ca o oglinda pentru reflectarea datelor si intr-un sens si in altul.
Faza a doua de explorare lunara (dupa orbita, de la sol) se va incheia cu Chang’e 4. Urmatoarea incercare, Chang’e 5, preconizata pentru 2019, tinteste colectarea de mostre de la suprafata si trimiterea lor inapoi pe Pamant. Automatizarea extinsa va permite specialistilor chinezi pregatirea primelor misiuni cu echipaj uman, preconizata undeva in 2030.
Articole mai vechi:
China din nou in prim planul lansarilor spatiale
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20101014084513
Satelitul chinez Chang’e 2 stabileste un nou record national
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130109063829
Satelitul chinez Chang’e 2 prezent la intalnirea cu asteroidul Toutatis
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20121217081225
Chang-e 3 porneste spre Luna - partea 1
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131202134218
China pe Luna !
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131214163807
China, din nou in jurul Lunii
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141026135830
Chang’e 3 si Yutu din nou active
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140117042045
Credit CNSA