Dupa un program ezitant, marcat de nenumarate intarzieri si cresteri de costuri, intr-o colaborare dificila, cu parteneri distribuiti de-a lungul continentului european reprezentand interese economice si politice diferite ce reflectau in buna masura contextul european, racheta Vega ajungea in sfarsit la maturitate la inceputul anului 2012.

Ne amintim zborul de debut din februarie, pentru ca atunci, datorita riscului pe care il reprezenta o prima misiune in conditii reale, Agentia Spatiala Europeana, ESA, a preferat sa lase locul de la bord unor nanosateliti. A fost contextul in care Romania, devenita proaspat membru al ESA, primea favoarea de a-si lansa primul satelit, Goliat, cu ajutorul rachetei Vega.
http://www.spacealliance.ro/goliat
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120208071506

Astazi, la ceva mai mult de 5 ani de la acea incercare, Vega ajunge la zborul cu numarul 10. Totul a functionat bine pana acum, nici un incident tehnic, insa racheta europeana este totusi departe de cadenta pentru care fusese proiectata si deci profitabilitatea ei ramane inca sub semnul intrebarii.

O privire mai atenta asupra zborului VV10, care a pornit noaptea trecuta la 01:58 GMT in Guiana Franceza.
Al optulea zbor Arianespace si al doilea al rachetei Vega pe anul in curs, el are in prim plan doi sateliti de dimensiuni mici: Optsat-3000 si VENµS.

Optsat-3000, un satelit de 368 kg, cu dimensiunile de 4.58m x 3.35m x 1.2m, a fost construit de israelienii de la IAI (Israel Aerospace Industry) pentru Ministerul Italian al apararii ce a avut drept contractori un consortiu compus din Telespazio si OHB Italia.
O platforma de observatie optica, stabilizata triaxial, construita pe standardul IMPS-2, numita initial SHALOM (Spaceborne Hyperspectral Applicative Land and Ocean Mission), el va furniza imagini cu rezolutie sub 1 m, fiind similar ca performante si operare cu seria de sateliti de spionaj Ofeq pe care Israelul ii lanseaza periodic. Satelitul va zbura intr-o orbita SSO cu altitudinea de 450 km si este proiectat pentru minim 7 ani.
Contractul face parte dintr-o cooperare militara mai ampla intre cele doua tari, datand din 2012, Italia oferind la schimb avioane M-346 construite de Alenia.
Optsat-3000, care a costat 100 de milioane de dolari, inlocuieste in segmentul satelitiilor de observatie mici, Opsis, un satelit pe care Italia l-ar fi vrut dezvoltat cu tehnologie proprie, dar la care a renuntat ulterior.
Coopererarea cu Israelul in acest domeniu a ridicat la momentul respectiv semne de intrebare intre partenerii europeni, care ar fi dorit mai degraba o cooperare regionala.
Italia opereaza constelatia de sateliti radar Cosmo SkyMed, Germania are deasemenea un satelit radar, SAR-Lupe, in timp ce Franta face uz de satelitii Helios, Spot si Pleiades.

Satelitul de spionaj francez Pleiades 1B isi deschide ochii
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20121212143121
Italia finalizeaza constelatia Cosmo-SkyMed
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20101112125102

Inca de la inceputul anilor 2000 cele trei tari au stabilit intre ele acorduri pentru schimbul de date (spre exemplu cooperarea franco-italiana se numeste ORFEO - Optical and Radar Federated Earth Observation ORFEO si a fost semnata in ianuarie 2001); in plus, anticipand viitoarea armata europeana, cooperarea a fost extinsa si la nivelul satelitilor de comunicatie acolo unde capacitatea de transmisie va fi distribuita pentru a putea sustine operatiunile fortelor desfasurate de natiunile europene in diferite zone de conflict de pe glob.
Pentru isarelienii de la IAI, recunoscuti pentru capabilitatile tehnice ale satelitilor pe care ii construiesc, atat radar cat si optici, care au acea caracteristica unica de a fi lansati in orbite retrograde, nu este un caz singular de transfer tehnologic.

Israelul lanseaza satelitul de spionaj Ofeq 10
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140411095322
Ofeq 11, un satelit exotic
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160920131349
Ofeq 11 a fost stabilizat si a inceput sa produca primele imagini
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20161002045608

Relatia privilegiata care a fost construita cu India (si care anticipeaza schimbarea polilor de putere in Asia) era concretizata in 2008 prin plasarea pe orbita in mod exceptional de catre o racheta indiana PSLV (pentru ca satelitii de spionaj israelieni sunt lansati doar de rachete indigene) a platformei radar israeliene TecSar 1 (care, beneficiind de amplasamentul bazei Sriharikota a putut zbura in orbita prograda spre deosebire de predecesorii sai). Un an mai tarziu, in 2009, la schimb, se livra Indiei satelitul de spionaj Risat 2, cel ce avea sa fie lansat tot de racheta PSLV.
Astazi, la 8 ani de atunci, cooperarea dintre cele doua tari este deja la o alta faza, vizita in Israel de acum o luna a prim ministrului indian Narendra Modi fiind considerata de ambele parti ca fiind una istorica.

Al doilea pasager al zborului VV10 se numeste VENµS (Venus, Vegetation and Environment Monitoring New Micro-Satellite) si este deasemenea un satelit optic, insa de aceasta data cu caracter civil, fiind incadrat in categoria Earth Observation. Pe langa scopul principal, care asa cum spune si numele este de a studia conditiile de mediu sau evolutia vegetatiei, satelitul va testa si noi tehnologii spatiale, printre altele un nou sistem de propulsie electrica.
Un parteneriat intre ISA (Israel Space Agency) si CNES (Centre National d'Etudes Spatiales), agentiile spatiale nationale din Israel si respectiv Franta, satelitul a avut ceva intarzieri si a trebuit sa fie mutat de pe PSLV pe Vega. Pentru constructia sa, cele doua parti au contribuit cu 20 si respectiv 13 milioane de dolari, aducand la aceeasi masa contractori din Israel si Franta.
Vorbim despre aceeasi platforma IMPS a israelienilor de la IAI, pe care o mentionam mai devreme la Optsat-3000, insa de aceasta data a rezultat un satelit ceva mai mic, doar 264 de kg, cu dimensiunile  1.7 m x 1.2 m diametru si cu o anvergura a panourilor solare de 4.4 m.
Satelitul, deasemenea stabilizat triaxial, va zbura intr-o orbita SSO, la altitudinea de 720 km. La bord a fost montata o camera multispectru dezvoltata de Elbit Electro-Optic Systems ce poate face observatii simultan in 12 spectre diferite.

Viitorul rachetei europene Vega.
Ca si alte programe spatiale (fie ca vorbim de rachete care mizau pe motoare venite din aceasta parte a lumii, fie ca vorbim de sateliti care sperau sa zboare cu aceste rachete), Vega a fost victima colaterala in contextul colapsului pe care l-a inregistrat industria de profil ucraineana, grav afectata de razboiul din Crimeea si de embargoul ce i-a urmat.
Efectele nu au fost atat de dramatice ca spre exemplu in cazul lui Cyclone 4/Alcantara (ne amintim ca aceasta cooperare brazilo-ucraineana a trebuit sa fie in cele din urma stopata) si asta doar pentru faptul ca stocul de componente ucrainene facute la Vega era destul de consistent si pentru ca, asa cum aminteam la inceputul articolului, in final nu am avut parte decat de 10 zboruri pana acum.
Insa pe termen lung, dependenta de componente ucrainene ramane o vulnerabilitate pe care Arianespace, o companie care si-a castigat reputatia nu neaparat prin pretul redus ci mai ales prin fiabilitatea si predictibilitatea rachetelor sale, nu o poate ignora.
Tocmai de aceea se cauta un inlocuitor pentru motorul ucrainean RD 843 care echipeaza treapta a patra a lui Vega. Denumita AVUM (Attitude Vernier Upper Module) ea a fost dezvoltata de compania italiana Avio, insa toata avionica se grupeaza in jurul motorului RD 843 proiectat de Yuzhnoye Design Office si construit de Yuzhmash.

Derivat din vechiul motor sovietic RD 869, ce echipa rachetele balistice SS 18, RD 843 este un motor de 16.9 kg, cu o singura camera de ardere si functioneaza pe baza de N2O4 si UDMH, producand 2452 kN si fiind capabil de 700 secunde de functionare, distribuite in pana la 5 secvente pornire-oprire. Pana la 577 de kg de combustibil pot fi stocate in rezervoarele AVUM pentru RD 843, la care se adauga alte 38 de kg de hidrazina pentru motoarele de orientare (2 seturi de cate 3 motoare mai mici).

Si pentru ca tot a initiat programul de reinnoire a lui Vega, Arianespace nu se va opri aici. Versiunea Vega C, caci acesta este numele oficial al variantei imbunatatite, va aduce upgrade-uri si la motoarele treptelor 1 si 2.

Credit ESA