Satelitul european Sentinel 3A a ajuns ieri, 16 februarie, pe orbita Pamantului, dupa o intarziere de cateva luni fata de data initiala.
Incarcat la bordul rachetei rusesti Rockot el a zburat de la baza spatiala din Plesetsk, exact la inceputul ferestrei alocate, adica la ora 17:57 GMT (19:57 ora Romaniei).

A fost o misiune de 79 de minute, cu doua activari ale treptei superioare de propulsie, Breeze, insa perfect executata de Rockot. 13 minute mai tarziu, la T0+92, statia de sol Kiruna, apartinand retelei europene de antene Estrack receptiona semnalul satelitului, confirmand desfacerea panoului solar, orbita corecta la altitudinea de 815 km deasupra Pamantului si inclinatia de 98 de grade (tip SSO) si functionarea sistemelor de bord. Pe scurt succesul misiunii.

In zilele urmatoare satelitul va trece printr-o serie de teste, manevre orbitale si configurari ale instrumentatiei de bord executate de inginerii ESA de la centrul de control al agentiei din Germania, urmand ca ulterior sa fie predat, pentru faza de rutina, organizatiei europene Eumetsat.

Acesta este al treilea satelit Sentinel (dupa Sentinel 1A lansat in aprilie 2014 si Sentinel 2A lansat in iunie 2015) din programul de observare a Pamantului, Copernicus. Satelitul gemen Sentinel 3B este programat la lansare anul viitor.

Zborurile comerciale ale lui Rockot sunt realizate de compania Eurockot, un joint-venture intre gigantul european Airbus Defense and Space (51%) si Khrunichev Space Center din Rusia (49%). Pretul unei lansari comerciale Rockot se situeaza in jurul valorii de 14 milioane de dolari.
Insa racheta este folosita si in lansari guvernamentale rusesti, multe pentru sateliti militari.

Acesta a fost zborul cu numarul 25 pentru actuala versiune KM a lui Rockot. In trecut, la inceputul programului (intre 1990 si 1999) Rockot a mai zburat de 4 ori in versiunea K.
Versiunea KM a bifat pana acum 3 incidente: unul celebru din anul 2005 (cand prima misiune Cryosat a ESA a fost distrusa in timpul lansarii), cel din 2011 (pierderea satelitului GEO-IK2 1) si in ianuarie 2013 (3 sateliti Strela 3M). Practic o medie de 1.6 zboruri pe an pentru lansatorul rus in ultimii 15 ani.

Viitorul lui insa este incert. Derivata din rachetele ICBM SS-19, Rockot foloseste (ca si Dnepr sau Zenit) o serie de componente produse de industria spatiala ucraineana. Tehnologie de pe vremea URSS, cand interconectarea companiilor sovietice, indiferent de tara din care proveneau, era o chestiune strategica.
Contextul politic s-a schimbat insa dramatic, iar acum, dupa razboiul din Crimeea guvernele de la Moscova si Kiev si-au impus reciproc un embargou dur ca masura de represalii, interzicand exportul de componente spatiale.
Cel mai mult este afectata industria ucraineana pt ca Rusia nu duce lipsa de alternative: Angara si Soyuz 2.1 v, vor prelua progresiv pana in 2020 acest segment.

Vom continua in partea a doua a articolului nostru cu prezentarea satelitului Sentinel 3A.

Arhiva de articole despre programul European Copernicus:

Copernicus - partea 1
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140407012328

Copernicus - partea 2 - primul exercitiu deasupra Romaniei
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140503022644

Copernicus - partea 3 - Sentinel 2A
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150622223941

Credit ESA