In aceasta noapte, fara nici un fel de intarziere fata de ora programata initial (01:52 GMT), Agentia Spatiala Europeana a lansat de la baza spatiala din Kourou, Guiana Franceza, un nou satelit de observare a Pamantului. Sentinel 2A a fost imbarcat la bordul lansatorului european de clasa mica, Vega, de care s-a desprins dupa un zbor de 54 de minute si 53 de secunde.
Nu au fost probleme dupa separare, satelitul desfacandu-si cu succes panoul solar si initiind prima sesiune de telemetrie cu centrul de comanda European Space Operations Centre din Germania.

Reamintim ca in 2012, in zborul de test, Vega a lansat si Cubesat-ul romanesc Goliat. Pentru a fi eficienta din punct de vedere economic Vega ar trebui sa zboare minim de 4 ori pe an, insa aceasta frecventa nu a fost atinsa pana in prezent (acesta a fost doar al cincilea zbor in decursul a trei ani).
 
Sentinel 2A face parte din programul European Copernicus, initial numit GMES (Global Monitoring for Environment and Security), destinat observarii Pamantului (Earth Observation). Initiat si finantat de EU prin Comisia Europeana, programul este coordonat si derulat de ESA (Agentia Spatiala Europeana) impreuna cu Eumetsat, si are in vizor sase axe prioritare pentru Europa (land/marine/atmosphere/climate change/emergency/management and security), insa cu aplicabilitate in mai multe domenii:
-agricultura, domeniul forestier si pescuit
-biodiversitate si protectia mediului
-clima si energie
-protectie civila si ajutor umanitar
-sistemul de sanatate publica
-turism
-transport si securitate
-planificare urbana si regionala
Cand va fi gata sistemul va avea la dispozitie pe langa datele colectate de la sateliti, si informatii venite de la senzori de pe Pamant, din aer si de pe apa.

Componenta spatiala cuprinde mai multe serii de sateliti, cu caracteristici de observatie care se completeaza reciproc: Sentinel 1 (2x) sunt sateliti de tip SAR (radar), Sentinel 2 (2x) sunt sateliti optici, Sentinel 3 (3x) sunt sateliti meteo cu instrumentatie mixta (SAR+optic), Sentinel 4 este de fapt un instrument de monitorizare a calitatii aerului montat pe platforma geostationara meteosat Third Genration (MTG), Sentinel 5 este deasemenea un  instrument dedicat monitorizarii calitatii aerului instalta de aceasta data pe unul din satelitii MSG (MetOp Second Generation) si in sfarsit Sentinel 5P care va fi un satelit de sine statator, meteo, pentru monitorizarea atmosferei.
Primul satelit Sentinel, 1A, a fost lansat in aprilie 2014 si de atunci functioneaza fara intrerupere, datele sale fiind folosite cu succes in multe situatii critice (o parte din ele inclusiv in Romania).

Sentinel 2A a mostenit o parte din tehnologia sa de la misiunile Spot (CNES) si Landsat (NOAA) si a fost construit de Astrium Defence and Space Germania si Astrium Defence and Space Franta. El va zbura intr-o orbita SSO polara cu altitudinea de 780 km, lui urmand sa i se alature pe viitor platforma 2B (in acelasi plan orbital dar defazat la 180 de grade).
Practic, din aceasta orbita se asigura o perioada de revizitare la Ecuator de 10 zile (pentru un singur satelit in constelatie) sau de 5 zile (cu doi sateliti in constelatie). Proportional, la latitudini medii, perioada de revizitare (daca conditiile meteo vor permite colectarea de imagini) va scadea undeva la 2-3 zile. Satelitii vor avea vizibilitate asupra oricarui punct de la sol cuprins intre 84 de grade latitudine nordica si 56 de grade latitudine sudica.
Sentinel 2A se asteapta sa produca date stiintifice pentru minim 87 de luni, insa platforma a fost proiectata sa reziste pentru circa 12 ani, astfel ca in practica ne putem astepta la o durata de viata substantial mai lunga.

Sentinel 2A cantareste 1140 kg la lansare, din care 123 kg numai combustibilul si 290 kg instrumentatia stiintifica. Vorbim de un satelit 3.4 m x 1.8 m x 2.35 m, cu un grade autonomie ridicat (pana la 15 zile fara interventie de la sol) si care produce pana la 1TB de date pe zi.
El va fi folosit pentru monitorizarea terenurilor agricole, a padurilor, a schimbarilor de sol, va masura schimbarile biofizice, va tine sub observatie coastele si cursurile raurilor interioare, va fi folosit in managementul situatiilor de urgenta etc.
La bord este instalat un instrument complex, MSI (high-resolution multispectral instrument) compus din telescopul TMA (Three-Mirror Anastigmat), filtre de lumina specifice, mecanisme de calibrare,  mecanism de inchidere a instrumentului si 2 planuri focale in care sunt montate cate 12 detectori.
Instrumentul are un camp vizual de 20.6 grade ceea ce, de la inaltimea orbitei se traduce in scanarea unor arii de sol cu latimea de 290 km.
Detectorii sunt de tip CMOS pentru observatii VNIR (large visible near-infrared) si respectiv ‘mercury-cadmium-telluride detectors hybridised on a CMOS read-out circuit’ pentru banda SWIR (shortwave infrared), acestia din urma fiind de asemenea controlati termic si mentinuti sub 195 de grade Kelvin. Insumand toti cei 12 detectori ajungem la un numar de 450.000 de pixeli disponibile pe fiecare banda.
Cum aminteam mai devreme, lungimea de unda pentru fiecare din benzile de observatie a fost aleasa sa completeze masuratorile satelitiilor Spot si Landsat.
Credit ESA