S-au implinit 3 ani (terestri) de cand robotul american MSL (Mars Science Laboratory), cunoscut si drept Curiosity si-a inceput aventura la suprafata planetei Marte.
La sfarsitul lunii mai, mai precis pe 30 mai, Curiosity, sarbatorea 1000 de zile martiene de explorare a planetei rosii. In zile terestre aceasta se traducea in 1027 zile.

In comparatie cu  Curiosity, ajuns astazi la ziua martiana cu numarul 1066, celalalt robot ramas activ pe planeta rosie, Opportunity, a contorizat 4100 de zile de operare. Reamintim ca Spirit, al doilea robot din programul Mars Exploration Rovers, astazi la 4121 zile martiene, a ramas blocat in bazinul craterului Gusev si nu mai este operabil.

Sol (prescurtarea de la ‘solar day on Mars’), termen folosit de astronomi , este echivalentul a 24 de ore, 39 de minute si 35.244 secunde terestre.
Un an martian inseamna 668.5991 sol (zile martiene) sau 686.98 zile terestre, iar din cauza excentricitatii orbitei planetei, nici macar cele patru anotimpuri nu au aceeasi durata.

 
Comparatie intre lungimea anotimpurilor pe Marte si pe Pamant:

Curiosity a fost lansat de la Cape Canaveral la bordul rachetei Atlas 5 versiunea 541 pe 26 noiembrie 2011, dupa o amanare de doi ani fata de data programata initial.
Dupa o calatorie intinsa pe durata a mai bine de 8 luni (mai precis 253 de zile), modulul de transfer interplanetar care avea incapsulat la bord robotul american a ajuns la destinatie.
Manevra finala, cunoscuta ca EDL (Entry, descent and landing), a fost executata pe 6 august 2012 si in pofida complexitatii, a fost un succes extraordinar, rover-ul ajungand, dupa o traiectorie de 563.270.400 km, cu o abatere de numai 2.4 km fata de tinta planificata initial, craterul Gale.
Aflat la 4.49 grade latitudine sudica si 137.42 grade logitudine estica, acesta are un diametru de 154 de km.
MSL a devenit astfel al saptelea robot uman plasat cu succes pe planeta rosie. Toate cele sapte misiuni au fost proiectate si construite in SUA, care raman in continuare leaderul incontestabil al misiunilor martiene.
 
Amplasarea geografica a celor sapte roboti ce au studiat planeta Marte:

Mai jos galería de imagini realízate de MSL in SOL 1000 si facute publice pe site-ul NASA
MSL multimedia
 

Imagine de rezolutie mare

 
De la inceputul activitatii sale MSL a depasit granita a 10 km parcursi si cu toate ca in privinta distantei se situeaza mult in urma veteranului Opportunity (42.4 km), aparatura de bord mult mai performanta si faptul ca nu este vulnerabil la conditiile meteo de pe Marte (reactorul sau nuclear il face imun la furtunile solare sau la scaderile de temperatura), il plaseaza in prima pozitie in ceea ce priveste volumul de date stiintifice (inclusiv imagini) furnizate oamenilor de stiinta.
Chiar si asa, prin comparatie, distanta strabatuta de MSL in cei 3 ani, este net superioara celei reusite de Spirit, de doar 7.7 km in cei 6 ani de operare (2004-2010).

 

 
Reamintim ca Spirit, a ramas captiv in zona nisipoasa Troy (numele nu este intamplator ci face referire la razboiul greco-troian) la inceputul lui 2010 si si-a incheiat oficial misiunea in 2011, cand NASA, dupa un an de incercari nereusite, a oprit activitatile de comunicatie.

Incheiem aceasta paranteza si ne intoarcem la recordurile de deplasare stabilite de robotii spatiali, ilustrandu-le printr-o grafica realizata de NASA in iulie 2014:

 
Mai jos traseul strabatut pe Marte de fiecare din roboti:
  Imagine de rezolutie mare Imagine de rezolutie mare
 
 
Interfata interactiva NASA dedicata robotului MSL
http://mars.jpl.nasa.gov/explore/curiosity

In luna iunie 2015, intre 7 si 21 iunie, datorita conjunctiei lui Marte, un fenomen fizic care are loc la fiecare 26 de luni (Marte se interpune intre Soare si Pamant, astfel incat comunicatia devine dificila), comanda catre MSL, la fel ca si in cazul lui Opportunity si a satelitilor ce orbiteaza planeta, a fost intrerupta. Transmisia de date a ramas insa activa, iar echipa de ingineri ce opereaza aceste misiuni au supravegheat situatia indeaproape.
Daca robotii de la sol au fost pusi pur si simplu in asteptare, satelitii de pe orbita au continuat sa culeaga date, o parte din ele fiind radiate catre Pamant, insa cea mai mare parte, stocata la bord, a fost descarcata dupa ce interferenta care a afectat comunicatia a disparut.
 

NASA are experienta deja in gestionarea acestei situatii, Mars Odyssey fiind deja la a saptea conjunctie martiana, in timp ce Opportunity si Mars Reconnaissance Orbiter sunt la a sasea, respectiv a cincea.

Articole mai vechi despre MSL:

Viitorul rover martian a primit in sfarsit un nume
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907062047

Curiozitatea ne impinge inca o data spre Marte – cel mai nou rover al NASA paraseste Pamantul pentru a explora planeta rosie
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111128015012

Mai putin de o luna pana cand Curiosity va ajunge pe Marte
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120708090423

In asteptarea cometei Siding Spring
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20141015105513

Ce viteza de deplasare au robotii de pe Marte?
http://spacealliance.ro/qa/?qa=11/ce-viteza-de-deplasare-au-robotii-de-pe-marte

Virtual spacecraft models
http://www.spacealliance.ro/plugin/3dsat.aspx

Credit NASA