In urma cu o saptamana, pe 14 mai 2013, racheta Proton M Breeze M revenea la zbor de la baza spatiala din Baikonur, avand incarcat la bord satelitul Eutelsat 3D.
A fost vorba de o misiune comerciala deservita de ILS (International Launch Services), a treia pe anul in curs si pozitionata practic la o luna distanta fata de precedenta lansare din aprilie (atunci cand pasagerul a fost satelitul Telesat Anik G1).
Anik G1, un nou satelit Telesathttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130416143632ILS este o companie cu sediul in Virginia, SUA, dar al carei actionar majoritar este compania ruseasca Khrunichev Space Center, aceeasi care construieste si racheta Proton. Aceasta companie, care are drepturi de exclusivitate pentru comercializarea serviciilor de transport- a fost fondata pentru a facilita accesul Khrunichev catre operatorii de sateliti comerciali din intreaga lume.
Clientul acestui zbor, Eutelsat SA, are sediul general in Paris, insa si 9 companii subsidiare : Eutelsat Beijing (China), Eutelsat Benelux (Belgia, Olanda si Luxemburg), Eutelsat do Brasil (America de Sud si Centrala), Eutelsat GmbH (Germania, Austria si Elvetia), Eutelsat Inc. (America de Nord), Eutelsat Ltd. (Marea Britanie si Irlanda), Eutelsat Madeira Lda (Portugalia), Eutelsat Polska (Polonia) si Skylogic (Italia).
Flota sa include 29 de sateliti geostationari, cu acoperire globala (Europa, Orientul mijlociu, Africa, India, Asia si America), sateliti ce transmit, din 20 de sloturi orbitale, mai mult de 3800 de canale TV si 1100 de posturi de radio. Serviciile sale sunt folosite de peste 200 de milioane de utilizatori din peste 150 de tari.
In total se afla in operare 7 serii distincte de sateliti : Hot Bird, Eurobird, seria W, Sesat, Atlantic Bird, KA-SAT si Eutelsat.
Eutelsat este cel mai mare operator de sateliti din Europa si al treilea mare grup la nivel mondial
cu incasari de 1.168 miliarde de euro in 2011, in crestere cu 11.5% fata de 1.047 miliarde din 2010.
Racheta Proton, intrata in operare sub indicativul UR500 si-a facut debutul pe 16 iulie 1965 si in lunga sa activitate a efectuat zboruri cu scenarii dintre cele mai complexe: a fost folosita pentru lansarea misiunilor rusesti interplanetare catre Luna, Marte, Venus si cometa Halley, a transportat incarcaturi catre statiile Mir in trecut si catre ISS azi si nu in ultimul rand a transportat sateliti comerciali si militari pe orbita.
Proton M Breeze M este o racheta care cantareste 705 tone si a carei lungime ajunge la 58 m. Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de boostere, cu lungimea de 42.3 m si diametrul variind intre 4.1 si 7.4 m. Acestora li se adauga sistemul aditional Breeze M care dezvolta o forta suplimentara de pana la 20 kN si care este echipat cu un sistem de stabilizare triaxiala, un sistem de navigatie si un calculator de bord, fiind direct raspunzator de calitatea injectiei orbitale a transportului. In cazul acestuia, cantitatea de combustibil incarcata depinde de specificul misiunii si este variata pentru a optimiza performanta zborului.
Prima treapta a rachetei este propulsata de 6 motoare de tip RD 276 care furnizeaza un total de 11 MN. Treapta a doua este alimentata de 3 motoare de tip RD 210 plus un motor de tip RD 211 furnizand o forta totala de 2.4 MN. Treapta a treia este propulsata de un motor de tip RD 213 cu forta de tractiune 583 kN, iar controlul si dirijarea zborului sunt realizate cu un sistem de avionica triplu redundant care comanda un motor de 31 kN cu 4 ajutaje. In aceasta echipare racheta este capabila sa inscrie intr-o orbita de transfer geostationara o masa de pana la 6360 kg.
Cum a decurs insa acest zbor?
Racheta Proton a plecat de pe rampa de lansare la ora 16:02 GMT si si-a terminat misiunea la ora 01:15 GMT, adica dupa 9 ore si 13 minute de zbor si dupa cinci activari succesive ale modulului de propulsie Breeze M. Eutelsat 3D a fost lasat intr-o orbita intermediara cu caracteristicile 6673 km x 35695 km x 17.5 grade inclinatie.
Satelitul va fi manevrat in perioada urmatoare pentru a atinge pozitia geostationara la slotul 3 grade longitudine estica, un nod foarte important prin prisma faptului ca asigura servicii pentru Europa, Africa si Asia. Initial satelitul era programat sa ocupe slotul 7 grade est, insa, dupa pierderea lui W3B compania Eutelsat si-a schimbat planurile, fiind nevoita sa isi reorganizeze operatiunile cu flota disponibila la acel moment. Pentru cei interesati, mai multe detalii despre problemele intampinate de Eutelsat, in articolul Space Alliance din 2011, dedicat lansarii satelitului Eutelsat W3C.
China lanseaza un nou satelit de telecomunicatii pentru operatorul Eutelsathttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111010053552
Eutelsat 3D a fost construit de compania Thales Alenia Space, in urma unui contract semnat in 2008 cu Eutelsat. Este un satelit bazat pe platforma comerciala Spacebus 4000C3. Cantareste 5.4 tone si are la bord, ca si predecesorul W3C, 3 transpondere in banda Ka si 53 de transpondere in banda Ku. Durata de viata medie pentru o astfel de platforma este de 15 ani.
Credit ILS/Eutelsat