In urma cu o saptamana, pe 26 aprilie, Rusia a lansat un nou satelit Glonass M.
Plecata de la cosmodromul din Plesetsk la ora 05:23 GMT o racheta Soyuz 2 1b Fregat, a plasat pe orbita Pamantului la 08:55 GMT satelitul Kosmos 2485.
Soyuz 2-1b, o imbunatatire fata de versiunea clasica Soyuz 2-1a, aduce modificari substantiale ale sistemului de control prin instalarea unui modul suplimentar Fregat, marirea tractiunii treptei a treia prin inlocuirea clasicului RD110 cu un motor de tip RD124 si o noua capsula de transport cu volum sporit pentru incarcatura utila- fiind capabila sa transporte o masa de 3.6 tone pe o orbita de transfer geostationara.
In mod normal pentru lansarile Glonass, Rusia foloseste racheta Proton M-Blok DM2 plasand simultan perechi de cate 3 sateliti Glonass M.
Cum Glonass inseamna zboruri periodice si cum partea financiara joaca un rol important, pe viitor, toate lansarile se vor face la bordul mai modernului lansator Soyuz 2 1b.
Satelitii Glonass-K, beneficiind de dimensiuni si greutate mai reduse fata de generatia actuala Glonass-M, vor putea fi transportati pe orbita in perechi de cate 2.
Primul din ei a fost lansat in 2011, insa de atunci este in teste. Un alt satelit prototip din generatia K urmeaza sa fie trimis pe orbita in decursul acestui an, dar deocamdata nu se stie exact cand va fi gata de zbor. Dupa ce cele 2 platforme vor confirma testele pe orbita, Rusia va trece la faza a doua a proiectului, cea in care, asa cum aminteam anterior satelitii Glonass K vor inlocui oficial blocul M. Pentru a se distinge de cele 2 prototipuri ei vor fi denumiti generic K2.
Sistemul rusesc de navigatie prin satelit Glonass ajunge la generatia K http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110228062345Pana atunci insa, iata ca racheta Soyuz este folosita pentru a lansa in continuare platformele Glonass M.
Revenind la Kosmos 2485, se pare ca acesta a trecut testele de validare pe orbita si a devenit a 24-a platforma operationala a sistemului., ceea ce inseamna ca Glonass a revenit din nou la acoperirea globala pe care a pierdut-o in anii 90 din cauza subfinantarii sectorului spatial rusesc.
Sistemul Glonass (“Globalnaya Navigationnaya Sputnikovaya Sistema” sau “Global Orbiting Navigation Satellite System”) a fost pus in functiune pentru prima data in septembrie 1993 cu un grup de 12 sateliti si a ajuns la numarul proiectat de 24 de sateliti pentru o acoperire globala, in decembrie 1995. Asa cum aminteam mai devreme, problemele financiare din acea perioada au impiedicat noi investitii de care sistemul avea nevoie, astfel ca o parte din sateliti au fost retrasi din activitate, fara a fi inlocuiti.
Sistemul Glonass este proiectat pe 3 planuri orbitale, separate la 120 de grade, cu satelitii din acelasi plan orbital separati la 45 de grade. Fiecare satelit efectueaza o orbita circulara la o inaltime de 19100 km si o inclinatie de 64.8 grade si are o perioada orbitala de 11 ore si 15 minute. Satelitii sunt identificati unic de asa numitul ‘slot number’ : primul plan orbital contine sloturile 1-8, al doilea sloturile 9-16 iar al treilea sloturile 17-24.
In anul 2007 s-a decis modificarea numarului de sateliti ai constelatiei de la 24 la 30- insemnand astfel 8 sateliti operationali plus 2 de rezerva pentru fiecare plan orbital.
In acest fel siguranta utilizarii sistemului creste, eliminand riscul unor posibilie disfunctionalitati sau intreruperi a serviciului (si implicit nemultumirile viitorilor clienti).
Fiecare satelit transmite doua tipuri de semnale unul standard accesibil aplicatiilor comerciale si unul codificat de inalta precizie folosit de aplicatiile militare.
Este vorba de fapt de 25 de canale separate de 0.5625 MHz in asa numitele benzi de frecventa L1: 1602.5625 - 1615.5 MHz si L2: 1240 - 1260 MHz.
In ultima vreme guvernul rus si-a revizuit complet politica interna si externa plasand domeniul aerospatial pe lista prioritatilor sale pe termen lung si investind sume considerabile de bani pentru modernizarea vechilor sisteme mostenite din timpul URSS sau pentru construirea unora noi. Glonass este unul dintre ele.
Domeniul aerospatial este vazut ca o chestiune strategica pentru asigurarea independentei tehnologice a tarii si a sustinerii intereselor sale, inclusiv militare.
Poate ca cea mai dinamica evolutie este in sectorul sistemelor de navigatie prin satelit unde concurenta s-a acutizat in ultimii ani si unde fiecare actor incearca sa plaseze cat mai multi sateliti intr-un joc contra-cronometru pentru a ocupa cat mai multe benzi de frecventa.
Intr-o piata globala de navigatie estimata la 60-70 miliarde de dolari anual, Rusia tinteste o nisa de 15% (adica 9-10 miliarde anual, suma care ar depasi vanzarile sale de armament) dar pana acum, in ciuda investitiilor recente, abia a reusit sa se mentina la 1%.
Deocamdata cel mai popular sistem de navigatie prin satelit ramane GPS-ul american care continua sa se dezvolte cursiv, conform unui plan foarte bine stabilit si care a ajuns la versiunea a patra (F) a celei de a doua generatii Navstar 2.
Navstar 2 sau Block II a carui proiectare a inceput de la inceputul anilor 80 a fost introdusa in serviciu incepand cu anul 1989 si a suferit in decursul timpului mai multe modificari oficial catalogate in mai multe versiuni: 2A,2R,2RM si in sfarsit acum 2F.
http://www.spacealliance.ro/qa/?qa=14/ce-sisteme-de-navigatie-prin-satelit-exista-astaziRusia egaleaza formal Statele Unite la numarul de sateliti de navigatie http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111205070018Credit Roskosmos