Agentia spatiala indiana ISRO a facut cunoscuta recent intentia sa de a lansa anul acesta prima misiune a Indiei spre planeta rosie. Deocamdata nu avem multe detalii tehnice, insa, chiar si asa, vom incerca in acest articol sa vedem cum s-a nascut acest proiect, ce solutii au fost adoptate si care este contextul general in care misiunea va opera.
Mangalyaan, caci acesta este numele viitorului satelit indian, a fost aprobat de guvernul indian pe 3 august 2012, dupa ce ISRO a finalizat un studiu preliminar pentru constructia misiunii.
Cateva luni mai tarziu, autoritatiile indiene anuntau ca satelitul va zbura pe 27 noiembrie 2013, incercand sa prinda o fereastra de lansare favorabila, fereastra care se deschide la fiecare 26 de luni. Asadar, daca aceasta oportunitate nu va fi concretizata, urmatoarea sansa de lansare va fi in 2016.
La fel s-a intamplat in trecut cu robotul Curiosity. El trebuia sa zboare initial in octombrie 2009, dar cum nu a fost gata la timp (au existat probleme nerezolvate in special la mecanismele de comanda si control), NASA a decis sa nu isi asume riscuri si sa amane lansarea, chiar daca acest lucru s-a tradus printr-o suplimentare a costului misiunii. In final, asa cum istoria a dovedit, Curiosity a fost lansat cu succes in noiembrie 2011 si zborul lui spre Marte a fost perfect.
Amanare pentru Mars Science Laboratoryhttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907061230Curiozitatea ne impinge inca o data spre Marte – cel mai nou rover al NASA paraseste Pamantul pentru a explora planeta rosiehttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111128015012Nu la fel de fericita a fost alegerea in cazul proiectului rusesc Phobos-Grunt. La inceputul lunii noiembrie 2011 misiunea Phobos-Grunt, cea care trebuia sa readuca Rusia inapoi in explorarea planetara dupa o inactivitate de 20 de ani, a ramas captiva intr-o orbita in apropierea Pamantului, dupa o lansare reusita in prima sa parte (separarea de racheta purtatoare Zenit), dar dezastroasa in partea a doua (cand satelitul trebuia sa scape de atractia gravitatiei terestre si sa fie inscris intr-o traiectorie de transfer interplanetara).
Proiectul Phobos-Grunt fusese initiat in anul 1996 cu obiective extrem de ambitioase- de a ajunge la Phobos, satelitul natural al lui Marte, de a colecta mostre de sol si de a le intoarce inapoi pe Pamant.
Ultima misiune martiana ruseasca fusese Mars 96, iar ultima misiune interplanetara de succes fusese a doua proba lansata in 1988 in programul Phobos. Rusia are un record absolut negativ in privinta misiunilor spre Marte (rata de reusita 0%)– din cele 20 de probe lansate anterior toate au esuat.
In pofida acestei statistici nefavorabile si a faptului ca testele de sistem nu fusesera complet realizate si deci exista un risc major, managementul Roskosmos a insistat sa mentina data de lansare a satelitului pentru a nu pierde fereastra de lansare. Din pacate, asa cum aminteam mai devreme, totul s-a intors impotriva inginerilor rusi, dovedind inca o data ca industria spatiala nu este o loterie.
Phobos-Grunt- cenusa sau diamant? (partea 1)http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111125084959Phobos-Grunt- cenusa sau diamant? (partea 2)http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111208063619Phobos-Grunt- cenusa sau diamant? (partea 3)http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120106085306Phobos-Grunt- cenusa sau diamant? (partea 4)http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120113083316Dupa aceasta scurta paranteza, sa ne intoarcem la India si la Mangalyaan.
La sfarsitul lunii martie a anului curent ISRO raporta ca a inceput integrarea instrumentelor.
Bugetul misiunii este estimat la circa 82 milioane de dolari, din care 41 au fost deja alocate. Mangalyaan va zbura de la baza spatiala Satish Dhawan Space Centre la bordul rachetei PSLV-C25 , versiunea XL a lui Polar Satellite Launch Vehicle, preferata lui GSLV care nu este inca functionala (noua versiune a rachetei-cu ultima treapta criogenica dezvoltata in India, are la activ 2 esecuri consecutive pe 15 aprilie 2010 si mai tarziu pe 25 decembrie 2010 in zboruri de test).
Prima ratare spatiala a anului 2010http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201004151140PSLV sau Polar Satellite Launch Vehicle este o racheta de 294 tone, cu patru trepte ce combina combustibil lichid si solid. In configuratia standard ea este capabila sa lanseze o incarcatura de 3200kg intr-o orbita joasa (LEO) sau 1600kg intr-o orbita sun-synchronous (SSO). Din aprilie 2008 PSLV detine si recordul in materie de lansari simultane- cu 10 sateliti lansati in acelasi timp.
Versiunea XL are o capacitate de transport sporita: 3800 kg pentru LEO si 1750 kg pentru SSO.
Racheta este propulsata de un sistem de 6 boostere de tip PSOM XL/S 12, prima treapta de un motor PS1/S138 dezvoltand 4817kN, treapta a doua de un motor PS2/L40 furnizand 799kN, treapta a treia de un motor PS3/S7 cu o forta de tractiune de 238kN si in sfarsit treapta a patra de un motor PS4 de 14.6kN.
Credit ISRO