O lansare aparent ciudata
30-08-2017 14:59
Pe 26 august, racheta Minotaur 4 a celor de la Orbital zbura pentru prima data de la complexul SLC 46 al bazei spatiale Cape Canaveral, ultima oara folosit de Athena 1 a celor de la Lockheed Martin in 1999.
Desi racheta este operationala inca din 2010, pana acum nici o lansare nu a fost facuta de acolo; in schimb s-a zburat de la Vandenberg (de trei ori) si de la Kodiak (de doua ori).

Mai mult, de aceasta data, inginerii Orbital au pregatit o varianta speciala a rachetei (o configuratie in cinci trepte), pentru ca zborul in sine a fost unul neobisnuit, asa cum vom arata in cele ce urmeaza.

 
In primul rand trebuie sa spunem ca Minotaur, inca din faza de proiectare s-a dorit a fi o racheta simpla, cu costuri de stocare pe termen lung si de asamblare mici, ceea ce in final sa se reflecte in pretul final platit de client pentru un zbor. Spre exemplu, pentru lansarea lui ORS 5 s-au cheltuit aproximativ 27 de milioane de dolari.

Varianta 4 a lui Minotaur are o inaltime de 24 m si cantareste 87 de tone. Poate ridica intr-o orbita LEO cu inclinatia de pana la 28.9 grade o incarcatura de pana la 1.7 tone si intr-o orbita LEO polara, cu inclinatia de 98 de grade, o incarcatura de pana la 1.2 tone.


Incarcatura acestui zbor nu a fost nicidecum la limita operationala a rachetei, insa orbita aleasa a fost cu siguranta neobisnuita. Patru sateliti - ORS 5, DHFR, Prometheus 2.2  si Prometheus 2.4, cu o masa cumulata de aproximativ 150 kg au fost plasati pe o traiectorie ELEO (Equatorial Low Earth Orbit) cu altitudinea de 600 km.


Orbitele ELEO au inceput sa fie studiate mai cu atentie la inceputul anilor 90 datorita avantajelor lor:
- lansarile din apropierea Ecuatorului, similar lansarilor pentru GEO, au cel mai mic delta-v necesar fata de orbitele inclinate;
- interceptia intr-o astfel de orbita ar fi mult mai usor de realizat, in cazul unei amanari a lansarii, urmatoarea oportunitate aparand la urmatoarea orbita, adica aproximativ 90 de minute;
- segmentul de sol este mult simplificat, o singura antena asigurand vizibilitate de aproximativ 10 minute la fiecare orbitare a Pamantului (90 de minute)
Constructia unor structuri in spatiu ar beneficia de toate aceste avantaje.


Insa Cape Canaveral, cu latitudinea sa 28.4 grade nord, nu este nici pe departe cel mai bun loc de a lansa intr-o astfel de orbita, asa dupa cum se poate vedea si din tabelul comparativ de mai jos.

In mod normal, cu orice alta racheta s-ar fi zburat intr-o orbita eliptica cu excentricitate mare si apoi s-ar fi realizat, la apogeu, o manevra de reducere a inclinatiei orbitale. Insa Minotaur este o racheta exclusiv cu motoare pe baza de combustibil solid, ceea ce inseamna ca nu pot fi repornite si un astfel de scenariu a picat de la bun inceput.
 


A fost nevoie de montarea unei a cincea trepte, similare treptei a patra, propulsata de un motor Orion 38, pentru a putea aduce incarcatura, dupa aproape 29 de minute de zbor, in traiectoria dorita.
 


DHFR este un cubesat 3U dezvoltat de Utah SDL in cooperare cu DARPA.
Prometheus 2.2 si 2.4 sunt doi Cubesat 1.5 U dezvoltati de LANL (Los Alamos National Laboratory) in scopul testarii unor noi tehnologii spatiale. Ei continua seria primilor doi sateliti Prometheus lansati anul trecut de o racheta Atlas 5.


ORS 5 sau SensorSat este a cincea misiune ORS si pregateste seria a zecea a sistemului SBSS, una care se doreste cu costuri substantial reduse (ca sa ne facem o idee ORS 5 a costat 49 de milioane de euro plus inca 27 de milioane pentru lansare si 11 milioane pentr segmentul de sol, fata de ultima platforma SBSS, Pathfinder, care costa peste 820 de milioane de dolari; rezulta deci un raport de 1-10).
Dezvoltat de MIT, ORS 5 este de fapt un mini telescop de 1.5 m lungime, folosit pentru activitati SSA (Space Situational Awareness).
Orbita sa ii permite sa observe deopotriva obiectele care zboara in jurul Pamantului (atat cele din GEO sau sub GEO, cat si cele din orbite inclinate), dar si potentialele amenintari extra planetare care, de foarte multe ori, vin pe traiectorii aproape de planul ecliptic.
 


Despre programul ORS :

Primul satelit din Operationally Responsive Space Programme
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110705091055
Satelitul TacSat 4 intra in formatie
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111004004815


Credit Orbital

jQuery Menu by Apycom