Prima misiune indiana catre planeta rosie, a intrat pe ultima suta de metri. Mangalyaan, care fusese lansat de ISRO la sfarsitul anului 2013, este astazi la mai putin de o luna de destinatia finala.
De-a lungul transferului de la Pamant la Marte, Mangalyaan trebuia sa faca o serie de manevre orbitale (Trajectory Correction Maneuver-asa cum le numesc inginerii ISRO), care sa ii corecteze orice deviatie de la traiectoria optima. Ultima dintre ele a avut loc pe 11 iunie, iar urmatoarea era programata pentru august. Ea a fost insa suspendata dupa ce s-a constatat ca satelitul este perfect inscris. O alta masuratoare va avea loc in zilele urmatoare si daca vor fi constatate schimbari, o ultima manevra va fi realizata pe 14 septembrie.
Pentru comunicatia cu satelitul si pentru masuratori, India foloseste atat reteaua proprie de statii de sol Indian Deep Space Network (IDSN) cat si statii ale agentiei americane NASA.
Pana in prezent Mangalyaan a consumat aproximativ 65% din combustibilul pe care l-a avut la lansare (850 kg). In termeni efectivi inseamna ca au mai ramas 290 de kg pentru partea principala a misiunii: inscrierea intr-o orbita stabila in jurul lui Marte si operarea de acolo pentru o perioada de 160 de zile (asa cum s-a anuntat de la inceput).
Pe 24 septembrie ar trebui sa asistam la punctul culminant al calatoriei interplanetare a lui Mangalyaan, atunci cand va avea loc manevra MOI (Mars Orbit Insertion Maneuver). Estimarile arata ca 240 de kg de combustibil sunt necesare pentru aceasta manevra si deci doar 50 de kg vor ramane ulterior pentru mentinerea si corectarea orbitei in jurul planetei rosii (una eliptica 365 km x 80000 km x 150 de grade inclinatie).
Marja de eroare este asadar minima si sistemul de propulsie, ca si stabilizarea satelitului indian vor trebui sa functioneze perfect pentru a reusi manevra. Mangalyaan, care este construit pe o platforma similara cu cea folosita la satelitul lunar Chandrayaan-1, mosteneste multe sisteme tehnice cu state vechi in industria aerospatiala indiana si care si-au dovedit fiabilitatea in timp.
Spre exemplu motorul orbital LAM (Liquid Apogee Motor) ce dezvolta 440 N, este acelasi care echipeaza satelitii geostationari construiti de ISRO. Functionand pe baza de UDMH si MON3, el este putin pretentios, operand intr-o scala larga de temperaturi, presiuni a combustibilului sau concentratiei amestecului de combustibil/oxidant. Desi calificat pentru perioade de inactivitate de maxim 30 de zile (cazul tipic pentru satelitii GEO, acestia fiind mutati la slotul orbital final dupa cateva zile de la lansare), el a dovedit ca poate opera si dincolo de aceste limite, reusind in jurul Lunii o manevra orbitala la 209 zile de la precedenta activare.
Pentru MOM insa, cerintele sunt si mai mari, pentru ca motorul orbital LAM va trebui activat dupa o pauza de 297 de zile. Pentru a evita neplacerile, tot sistemul de conducte de alimentare si valve, a fost dublat de inginerii indieni.
Trebuie spus si ca LAM este asistat de 8 motoare mai mici, de cate 22 N, parte a sistemului de stabilizare (Attitude Control System). Desi scopul lor este sa mentina corecta pozitia satelitului, in caz de urgenta, ele pot fi folosite si pentru manevre orbitale. Ele de altfel au fost cele care au realizat manevrele de corectie TCM.
In finalul acestui articol vom aminti ca doar cu 3 zile mai devreme, pe 21 septembrie, un alt satelit va ajunge la Marte. Vorbim aici de Maven, ultima misiune de explorare a planetei rosii trimise de NASA.
Desi lansat doua saptamani mai tarziu decat Mangalyaan (pe 18 noiembrie fata de 5 noiembrie), transferul sau interplanetar a fost mai rapid, pentru ca injectia orbitala initiala a fost mult mai buna (Maven a fost lansat de o racheta Atlas 5, in timp ce Mangalyaan a avut la dispozitie doar o racheta PSLV).
Pe 19 octombrie Mangalyaan si Maven vor fi martorii trecerii cometei Siding Spring la aproximativ 132.000 de km de suprafata planetei, avand posibilitatea sa o surprinda din apropiere. Vom reveni cu amanunte in scurt timp.
Articole anterioare despre Mangalyaan:
Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte –partea 1
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130410124913
Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte – partea 2
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130414042935
Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte – partea 3
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20131106065240
Mangalyaan, satelitul care trebuie sa duca India pe Marte - partea 4
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140505093927
Credit ISRO