Programul regional de navigatie prin satelit IRNSS (Indian Regional Navigation Satellite System) a primit astazi 4 aprilie, cel de al doilea satelit, dupa o lansare ce a avut loc de la baza spatiala Satish Dhawan.
Zborul, al carui pasager a fost satelitul IRNSS 1B, a avut loc la ora 11:44 GMT si a folosit o racheta PSLV (Polar Satellite Launch Vehicle) in configuratia XL.
Indicativul rachetei a fost C24 - acesta fiind al saselea zbor al versiunii PSLV-XL.

PSLV s-a achitat cu succes de sarcina, reusind sa inscrie satelitul, dupa un zbor de 1165 de secunde, intr-o orbita cu caracteristicile 284 km x 20650 km x 19.2 grade inclinatie orbitala.
IRNSS 1B este un satelit care va opera dintr-o orbita geostationara inclinata (el se alatura primului satelit al sistemului IRNSS 1A la slotul orbital 55 de grade est).

Debutul programului IRNSS
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130703092554

Teoretic celalalt lansator de care dispune ISRO (Agentia Spatiala Indiana) - GSLV (un lansator de capacitate mare), ar fi fost mai indicat pentru transferul orbital al unui satelit GEO.
Acesta insa nu are inca maturitatea necesara (dupa schimbarea treptei criogenice a avut un singur zbor reusit la inceputul lui ianuarie) si inginerii de la ISRO au preferat sa nu riste misiunea IRNSS 1B, cu atat mai mult cu cat importanta ei este insemnata pentru programul spatial indian.

India deschide anul spatial 2014
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20140105074916


Din cauza injectiei orbitale slabe, satelitul va trebui sa execute mai multe manevre cu ajutorul propulsiei de la bord, pana cand va atinge traiectoria operationala (GEO, inclinatie 29 de grade).
Asa numitele manevre 'in planul orbital' (cresterea progresiva a apogeului/perigeului si circularizarea traiectoriei) nu sunt foarte intense din punctul de vedere al energiei necesare, dar manevrele 'in afara planului orbital' (cresterea inclinatiei traiectoriei) vor avea un impact major in ceea ce priveste resursa de combustibil a satelitului.
Este un compromis pe care ISRO trebuie sa il faca si acest lucru se reflecta foarte bine in bugetul de combustibil al lui IRSS 1B: din cele 1432 kg cat cantareste satelitul la lansare 818 kg sunt numai hidrazina adica peste 57%.
Ceea ce va ramane dupa aceste manevre, va fi folosit pentru pastrarea orbitei / mici corectii de care este nevoie intr-o orbita GEO-I. ISRO este optimista si mizeaza pe o durata de viata de minim 10 ani.

IRNSS-1B este construit, ca si predecesorul sau, pe platforma I1K. Aceasta platforma are un sistem de control al pozitiei performant care face uz de senzori solari, camere stelare, giroscoape, roti de reactie, bare magnetice, motoare de orientare de 22 N si un motor de schimbare a orbitei de 440 N. Satelitul are doua panouri solare care pot genera un minim de 1660 W si o baterie Li-Ion cu capacitatea de 90 Ah.
Semnalele de navigatie pe care le transmite (in banda L5 la 1176.45 MHz si banda S la 2492.028 MHz) folosesc ca referinta un ceas atomic pe baza de Rubidiu.
In plus, la bord sunt instalate un transponder in banda C si retro-reflectori pentru pulsuri laser - care faciliteaza masurarea distantei satelit-statie sau ceea ce in specialitate se numeste ‘ranging’.

Dupa o intarziere substantiala (sistemul trebuia sa debuteze acum cativa ani), cinci alti sateliti mai sunt asteptati pentru completarea IRNSS in urmatoarea perioada:
- doi  sateliti GEO-I la 111 grade est
- trei sateliti GEO la 34 grade est, 83 de grade est si respectiv 132 de grade est


Pe langa segmentul spatial, IRNSS va contine o puternica infrastructura la sol (21 de statii de ‘ranging’, un centru de comanda, statii de urmarire etc), care ar trebui teoretic sa sporeasca precizia masuratorilor.

IRNSS a fost proiectat ca un sistem regional care sa serveasca aplicatii locale, insa el este compatibil si cu semnalele Glonass si GPS. Precizia de navigatie ajunge la 20 m in regiunea Oceanului Indian si 10 m in India continentala.


Ce sisteme de navigatie prin satelit exista astazi?
http://spacealliance.ro/qa/?qa=14/ce-sisteme-de-navigatie-prin-satelit-exista-astazi

Credit ISRO