Al cincilea bloc de sateliti Inmarsat, a fost inaugurat duminica 8 decembrie 2013, o data cu lansarea din Baikonur a lui Inmarsat I5 F1. Zborul a fost operat de ILS, la bordul rachetei lor Proton M.
Ora de lansare a fost 12 :12 GMT, iar zborul, intins pe durata a 15 ore si 31 de minute, a inclus 5 activari ale modulului de propulsie Breeze M, inainte de separarea satelitului intr-o orbita de transfer super sincrona (SSTO) cu caracteristicile 4341 km x 65000 km x 26.75 grade.
La scurta vreme dupa lansare, satelitul si-a desfacut panourile solare si a initiat comunicatia cu statiile de sol, prima achizitie de telemetrie fiind in Hawaii. Vor urma o serie de verificari ale echipamentelor de bord, apoi inginerii vor incepe manavrele orbitale care vor circulariza traiectoria si ii vor scadea inclinatia orbitala.In final el va fi plasat la slotul orbital 63 de grade est, undeva deasupra Oceanului Indian.
Acesta a fost al treilea satelit Inmarsat lansat de o racheta Proton.
Inmarsat I5 F1 a fost construit de Boeing Satellite Systems International Inc., in baza unui contract de 1.6 miliarde de dolari, semnat in august 2010 si care includea dezvoltarea a 3(+1) sateliti geostationari (in final optiunea suplimentara fiind activata), blocul Global Xpress de care aminteam mai devreme, capabili sa asigure acoperire globala, insa in aceeasi masura suficient de flexibili pentru a fi adaptati post-lansare, cerintelor pietei de telecomunicatii.
Cand va fi complet functional, blocul 5 Inmarsat va asigura servicii de date la viteze de download de pana la 50 Mbps, respectiv upload de pana la 5 Mbps, si gratie transmisiei in banda Ka, le va face accesibile utilizatorilor ce folosesc terminale de dimensiuni compacte, nemaifiind nevoie de utilizarea unor terminale de tip VSAT (spre exemplu reteaua Inmarsat va putea fi folosita in avioane in timpul zborurilor comerciale sau de nave in regiunile izolate ale oceanelor planetare). Nu in ultimul rand, trebuie amintita componenta militara a acestor servicii, Inmarsat asigurand transmisia de date pentru armata americana aflata in teatrele de operatiuni.
I5 F1, foloseste standardul BSS 702HP, care face uz de propulsie electrica (XIPS-xenon ion propulsion system) pentru toate manevrele orbitale de care este nevoie si care ii confera autonomie pentru minim 15 ani de operare.
Doua panouri solare, grupand cate 5 elemente, construite in tehnologie GaAs, genereaza pana la 15 kW, pentru alimentarea celor 89 de transpondere in banda Ka montate la bord.
Este un satelit masiv de 6.1 tone ce inglobeaza tehnologii spatiale de ultima generatie.
Batalia pentru piata de comunicatii folosind sateliti in banda Ka este acerba. Momentan, suprematia este detinuta de operatorii americani, cei mai performanti sateliti fiind Jupiter 1/Echostar 17 (un satelit al Hughes Network cu o capacitate de 100 Gbps) si Viasat 1 (un satelit Viasat cu capacitatea de 140 Gbps-cel mai puternic satelit de acest gen).
Viasat 1http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111020020214Echostar 17http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120704083422In Europa, prima pozitie este detinuta de Eutelsat (al caror satelit KA-SAT reuseste sa atinga pana la 70Gbps), insa din urma vin rapid companii mai mici, dar care au in spate investitori motivati si care au reusit sa intre in programul de cooperare ARTES (Advanced Research in Telecommunication Systems) cu Agentia Spatiala Europeana: Avanti Communications, Inmarsat si Hispasat. Atat Avanti cat si Inmarsat au lansat deja primii sateliti construiti in cadrul acestui parteneriat, iar Hispasat o va face cat de curand.
Inmarsat a beneficiat de tehnologia standardului Alphasat dezvoltat de EADS Astrium si Thales Alenia Space. Platforma aceasta este una modulara si va fi folosita in anii urmatori pentru constructia satelitiilor de telecomunicatie europeni. Alphasat 1 a fost cel mai mare satelit de telecomunicatii construit in Europa (6.6 tone) si pentru a il transporta pe orbita a fost nevoie de racheta Ariane 5, in versiunea ei cea mai puternica, ECA. Alphasat 1 a fost incadrat ca al patrulea satelit al blocului 4 Inmarsat.
Zborul cu numarul 70 pentru racheta Ariane 5http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130730063334Dincolo de dimensiuni (spre exemplu este cu 40% mai mare decat un satelit construit pe standardul Spacebus 4000) si de capacitatea de a ingloba multe echipamente de transmisie, platforma Alphabus este revolutionara in multe privinte-spre exemplu ea face uz de propulsie electrica pentru manevrele orbitale.
KA-SAThttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110107035924Hylas 1http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20101203054742Inmarsat Plc, succesoarea organizatiei non-profit ‘International Maritime Satellite Organization’ ce fusese fondata in 1979, este o companie inregistrata in Marea Britanie, insa prezenta astazi in peste 40 de tari la nivel global si avand mai mult de 1600 de angajati. Grupul este deasemenea listat la bursa din Londra, evolutia sa financiara din ultima perioada fiind una pozitiva, cu dividende al caror randament anual s-a situat la 10%. In 2012, compania a inregistrat incasari in valoare de 1.277 miliarde de dolari, in crestere fata de anul 2011 cand valoarea a fost de 1.204 miliarde.
56% din aceasta suma a fost realizata din aplicatii martime, 18% in cele terestre, 14% in cele legate de aviatie, restul venind din contracte de sub-inchiriere a capacitatii retelei Inmarsat.
Operand sub deviza ‘On land, at sea and in the air’, Inmarsat are in spate o istorie de 34 de ani si 11 sateliti din 3 generatii diferite, cu capabilitati in benzile L, Ka, Mil-Ka, Ku, WiMAX. Recent au fost investite alte 3 miliarde de dolari pentru generatiile 4 si 5 de sateliti Inmarsat.
Credit Inmarsat/ILS/Boeing