Ultima lansare a lunii noiembrie a avut in prim plan din nou racheta europeana Ariane 5 aflata la al cincilea si penultimul zbor pe anul 2010.
Plecata la ora 18:39 GMT pe 26 noiembrie, de la centrul spatial Kourou din Guiana Franceza complexul ELA3, in zborul cu indicativul V198, racheta europeana a avut din nou rolul unei lansari duale (versiunea ECA)- de aceasta data satelitii aflati la bord fiind Intelsat 17 si Hylas 1.

Intelsat 17 sau IS 17 este cea mai noua platforma geostationara Intelsat urmand sa inlocuiasca vechiul satelit Intelsat 702 (lansat pe 17 iunie 1994) la pozitia orbitala 66 de grade est (undeva deasupra oceanului Indian) de unde va oferi servicii de comunicatie catre clienti din Europa, Africa, Asia sau Orientul Mijlociu.
Noul satelit, cu greutatea de 5540 kg, avand la baza conceptul LS-1300 dezvoltat de Space Systems/Loral, este un satelit de telecomunicatie ce va opera pentru aproximativ 15 ani 28 de transpondere in banda C si 46 de transpondere in banda Ku.
Contractul semnat in august 2008 cu compania americana din Palo Alto, California, prevedea un termen de livrare de aproximativ 2 ani, satelitul fiind de altfel construit la timp, fara alte intarzieri.
Precedentul Intelsat, IS16, despre care am relatat intr-un articol la momentul lansarii fusese construit de un alt mare furnizor al companiei americane – Orbital Sciences Corporation pe platforma Star2. In prezent Intelsat mai are probleme cu unul din satelitii aflati pe orbita- Galaxy 15 despre ale carui defectiuni tehnice am scris recent.

Intelsat este una dintre cele mai mari companii de profil si un pionier in domeniu (trebuie amintit ca in 1965 Intelsat a lansat primul satelit comercial de telecomunicatii din lume) ce furnizeaza inca de la fondarea in anul 1964 servicii prin satelit, incluzand aici telecomunicatii, media - servicii video, de date si de voce in aproximativ 200 de tari, pentru aproximativ 1800 de clienti.
De atunci Intelsat si-a inscris numele de mai multe ori in istorie prin realizarile tehnice- spre exemplu in 1969 cand se stabilea prima transmisie tv directa la nivel global a aselenizarii misiunii Apollo 11 sau in 1974 cand se puneau bazele primei retele internationale de comunicatii digitale prin satelit.

Cu o flota moderna ce numara aproape 50 de sateliti si 8 statii de sol, cu un personal de 1100 de oameni si cu birouri in Brazilia, China, Franta, Germania, India, Singapore, Africa de sud, Emiratele arabe unite, Anglia si Statele Unite, Intelsat a inregistrat incasari de 2.4 miliarde de dolari la sfarsitul anului 2008, consolidandu-si pozitia pe piata telecomunicatiilor globale.

Prin comparatie Hylas 1 este un proiect mai special. Initial trebuia lansat la bordul unei rachete Falcon 9 dar in 2009 intentiile s-au schimbat si un nou contract de lansare a fost semnat cu ArianeSpace. In baza acestui nou contract zborul trebuia sa fie efectuat de noul lansator Soyuz 2-1a dar asa cum aminteam intr-un alt articol, ArianeSpace a intampinat probleme la implementarea sistemelor de sol ale noii rachete (care va zbura in final undeva in prima parte a lui 2011), astfel ca, pentru a pastra termenul stabilit, a mutat lansarea satelitului Hylas 1 pentru racheta Ariane5.

Hylas 1 (sau “Highly Adaptable Satellite”) este primul satelit din constelatia Hylas construita de operatorul britanic Avanti Screenmedia Group Plc cu sediul in Londra si va deservi de la pozitia orbitala 33.5 grade vest aproximativ 22 de state central si vest europene (150.000-300.000 de utilizatori) cu intentia de a distribui servicii de internet in banda larga si programe HDTV.

In greutate de 2570 kg la lansare, noul satelit, construit de EADS Astrium pe o platforma I-2000 a agentiei spatiale indiene ISRO, va opera timp de aproximativ 15 ani 6 transpondere in banda Ka si 2 transpondere in banda Ku.
Este vorba despre un satelit stabilizat triaxial cu dimensiunea 4.2 x 2.6 x 2.5 m deservit de 2 panouri solare mobile in tehnologie GaAs masurand 2.54 x 1.53 m si 2 baterii cu capacitatea 32Ah fiecare compusa din 20 de celule.
La bord se afla o antena circulara cu diametrul de 1.6 m operand in banda Ku si 2 antene eliptice 1.6 x 1.35 m operand in banda Ka. Cele doua antene asigura comunicatia cu centrul de control Inmarsat din East London si cu cele doua statii Goonhilly si Land’s End.
Caracteristica principala pe care s-a pus accent a fost insa tehnologia GFP (Generic Flexible Payload) in traducere libera flexibilitatea/posibilitatea reconfigurarii electronicii de bord.

Hylas1 este primul parteneriat public privat initiat de ESA care se finalizeaza cu constructia unui satelit si care va fi urmat in urmatorii 2 ani de alte parteneriate similare cu Inmarsat si Hispasat. Vorbind strict financiar contributia ESA a fost de circa 34 de milioane de euro dintr-o suma totala de 120 de milioane de euro cat a costat constructia satelitului.
Este de fapt o concretizare a programului ARTES (Advanced Research in Telecommunication Systems) initiat in urma cu cativa ani de agentia spatiala europeana. Partenerii acestui dialog au fost BNSC (British National Space Centre sau agentia spatiala engleza) si compania comerciala Avanti Communications.
Garantiile oficiale oferite de cele doua institutii publice si lobby-ul facut de compania Avanti au atras in final si alti investitori, estimandu-se ca suma investita in proiect (satelit si aplicatiile/serviciile adiacente) se ridica undeva la 500 de milioane de euro.
Avanti este o companie noua infiintata in 2007, dar care isi propune sa fie foarte dinamica pe sectorul comunicatiilor prin satelit. Dupa ce in anul 2008 a inregistrat un profit net negativ de 1 milion de lire sterline, in anul 2009 a avut un profit pozitiv +1 milion de lire si in sfarsit lansarea cu succes a satelitului Hylas1 s-a resimtit direct la bursa din Londra acolo unde actiunile tranzactionate de firma sunt in crestere, totalul capitalului cotat de brokeri fiind de 604.86 milioane de lire.


Ariane 5 este astazi preferata lansarilor comerciale datorita fiabilitatii demonstrate pe parcursul timpului (din decembrie 2002 atunci cand versiunea ECA a fost introdusa in uz si cand zborul inaugural al acesteia s-a terminat deasemenea cu pierderea satelitilor incarcati la bord -Stentor si Hot Bird 7- racheta are un record impresionant de 36 de zboruri fara greseala).

Ariane 5 are trei versiuni constructive: GS, ES si ECA. Deosebirea majora consta in faptul ca versiunea GS foloseste un motor de tip Vulcain 1 pentru prima treapta in timp ce celelalte doua folosesc motoare de tip Vulcain 2.
Versiunea ECA este singurul lansator comercial capabil sa ridice incarcatura totala de 9.6 tone compusa din 2 platforme diferite (satelitii impreuna cu echipamentul de integrare si protectie aferent).

In lungime de 50.5m si cu o masa totala la desprinderea de la sol de 780 de tone, lansatorul face uz de 2 motoare MPS Europropulsion folosind combustibil solid cu o forta nominala dezvoltata de 5060kN (si un timp de reactie de 130secunde), o treapta cryogenica principala Vulcain2 Snecma cu o forta dezvoltata 1390kN (timp de ardere 540s) si o treapta cryogenica finala ESC-A Astrium Space Transportation propulsata de un motor HM-7B Snecma cu o forta dezvotata de 67kN si un timp de reactie de 945s.

In sfarsit, in varful rachetei este integrata structura interna SYLDA incadrand cei doi sateliti si structura de protectie termica pentru zbor dezvoltata de compania Oerlikon Space.

In 2009, Ariane 5 a reusit 6 zboruri (5 in versiunea ECA si unul in versiunea 5GS) si lansarea a 14 sateliti: Hot Bird 10/NSS-9/Spirale A/Spirale B in februarie 2009, Herschel/Planck in mai 2009, TerreStar-1 in iulie, JCSat 12 / Optus D3 in august, Amazonas 2 / COMSATBw-1 pe 1 octombrie, NSS-12 / Thor-6 pe 29 octombrie si in sfarsit Helios 2B pe 18 decembrie despre majoritatea acestor misiuni SpaceAlliance relatand in articole separate in 2009.

In 2010 toate zborurile efectuate de Ariane5 au fost in versiunea ECA: Astra 3B si ComsatBw 2 in martie, Arabsat 5A si COMS 1 in iunie, Nilesat 201 si RASCOM-QAF 1R in august, Eutelsat W3B si BSat 3b in octombrie si in sfarsit Intelsat 17 si Hylas 1 despre care am scris in acest articol.

Urmatorul zbor al rachetei Ariane5 si ultimul pe 2010, se va produce pe 26 decembrie cand la bord se vor afla satelitii Hispasat 1E si Koreasat 6.

credit ArianeSpace