Pe 1 martie 1984 NASA lansa de la baza aeriana Vandenberg, la bordul rachetei Delta 3920, cel de al cincilea satelit Landsat pentru operatorul meteorologic NOAA-National Oceanic and Atmospheric Administration.
Satelitul, a fost plasat intr-o orbita SSO cu caracteristicile 694 km x 701 km x 98.2 grade inclinatie, ce ii asigura o perioada de revizitare de aproximativ 16 zile. La bord erau instalate doua instrumente: TM (Thematic Mapper) si MSS (Multi Spectral Scanner), ce acopereau fasii de 170 km lungime si 185 km latime.
MSS avea o rezolutie la sol de 57 m x 59 m, era legat la 6 detectori (practic fiecare imagine era o colectie de 6 linii de scanare diferite) si functiona in 4 benzi spectrale: verde vizibil (0.5-0.6 µm), rosu vizibil (0.6-0.7 µm), NIR 1 (infrarosu apropiat) (0.7-0.8 µm) si NIR 2 (tot infrarosu apropiat) (0.8-1.1 µm).
TM care ajungea la o rezolutie de 30 m pentru observatiile optice si 120 m pentru cele termice, functiona in 7 benzi spectrale: banda 1 vizibila (0.45 - 0.52 µm), banda 2 vizibila (0.52 - 0.60 µm), banda 3 vizibila (0.63 - 0.69 µm), banda 4 infrarosu apropiat (0.76 - 0.90 µm), banda 5 infrarosu apropiat (1.55 - 1.75 µm), banda 6 termica (10.40 - 12.50 µm) si banda 7 infrarosu mediu (2.08 - 2.35 µm).
Landsat 5 era un satelit stabilizat triaxial, cu ajutorul unui sistem de propulsie pe baza de hidrazina si a unui ansamblu de roti inertiale. Cantarind 2.2 tone, el avea montat la bord un singur panou solar care se putea roti pe directia longitudinala. Excesul de energie era stocat intr-un banc de baterii NiCd cu capacitatea totala de 100 Ah. Comunicatia era facuta in banda S, X, L si Ku (viteza maxima 85 Mbps) – datele putand fi transmise fie direct la statia de sol sau via satelitii TDRSS.
Cum era de asteptat, operarea satelitului a devenit din ce in ce mai dificila, pe masura ce platforma imbatranea. In 2005 si mai apoi in 2006, mecanismul de rotire automata a panoului solar (care trebuia sa mentina orientarea optima spre Soare pentru generarea electricitatii) a avut intreruperi sporadice, cauzand suspendarea temporara a observatiilor stiintifice.
La randul lor transmitatoarele de la bord au cedat progresiv, facand dificila transmisia datelor : unitatea principala de transmisie in banda Ku in iulie 1988, urmata de unitatea secundara Ku in iulie 1992 si de unitatea principala in banda X in august 1987.
In 1992 MSS devenea neutilizabil pe teritoriul SUA, dar a continuat sa fie folosit pentru imagini globale pana in 1995, cand s-a decis inchiderea lui dupa ce banda a patra de observatie a fost pierduta. Dupa cedarea in 2012 a celuilalt instrument, TM, in lipsa unei alternative mai bune, el a fost reactivat si folosit la capacitate redusa, pana in luna ianuarie a acestui an.
Programul Landsat, unul de tipul ‘remote sensing’, trebuia sa colecteze imagini multi-spectrale de rezolutie medie (15 m–100 m), mai precis o rezolutie de 30 m pentru spectrul vizibil, NIR si SWIR, 100 m pentru observatiile termice si 15 m pentru modul ‘panchromatic’.
Opt sateliti au fost lansati in total, incepand cu 1972: Landsat 2 (ianuarie 1975), Landsat 3 (martie 1978), Landsat 4(iulie 1982), Landsat 5 (martie 1984), Landsat 6 (octombrie 1993), Landsat 7 (aprilie 1999) si recent Landsat 8 (februarie 2013). Dintre acestea doar Landsat 6 nu a ajuns pe orbita, din cauza unei defectiuni a rachetei lansatoare, Titan 2.
Teoretic satelitii Landsat erau proiectati pentru 5 ani de operare, insa in practica ei s-au dovedit foarte fiabili si robusti, rezistand mult peste limita proiectata.
Dintre ei, Landsat 5 a intrat in cartea recordurilor ca cel mai longeviv satelit de observare a Pamantului, supravietuind pana pe 5 iunie 2013, adica peste 29 de ani.
Acum cateva zile NOAA a emis un comunicat de presa in care anunta ca dupa ce noul Landsat 8/LDCM a fost activat cu succes pe orbita, s-a luat decizia ca vechiul Landsat 5 sa fie dezactivat. Ultima zi folosita pentru colectarea de imagini a fost 6 ianuarie 2013, iar ultimele comenzi, care au fortat inchiderea transponderului satelitului au fost transmise de ingineri pe 5 iunie.
Intre timp, mai multe manevre orbitale, consumasera rezerva de combustibil si scazusera altitudinea orbitei cu 22.9 km, suficient pentru a il scoate de pe traiectoria celorlati sateliti operationali Landsat. Altitudinea va continua sa scada in mod natural si satelitul este asteptat sa reintre in atmosfera si sa arda acolo peste 21 de ani.
Ce mostenire ne lasa Landsat 5? In lunga sa viata, el a orbitat Pamantul de peste 150.000 de ori si a produs mai mult de 2,5 milioane de imagini, fiind martor al unor evenimente dramatice petrecute in lume: eruptia vulcanului Sfanta Elena, dezastrul de la Cernobil, incendiera campurilor de petrol in Kuweit, tsunami-ul din Asia de sud-est din 2004 etc.
Asa cum aminteam mai devreme, Landsat 5 a intrat in cartea recordurilor, insa trebuie sa spunem ca el nu este si cel mai vechi satelit aflat in spatiu.
Recordul absolut este detinut de Vanguard 1, lansat in anul 1958 si operat pana in 1964.
Cel mai vechi satelit inca activ este LES 1 sau 'Lincoln Experimental Satellite' care a ajuns in spatiu in 1965 si care continua sa transmita semnale radio.
Cel mai vechi satelit ce executa o misiune interplanetara este Voyager 2, lansat in august 1977.
Cel mai vechi satelit ce orbiteaza planeta rosie, cu un record de peste 11 ani, este Mars Odyssey.
http://spacealliance.ro/qa/?qa=1123/care-este-cel-mai-vechi-satelit-artificial-aflat-inca-spatiu
http://spacealliance.ro/qa/?qa=47/ce-satelit-a-petrecut-cel-mai-mult-timp-in-jurul-lui-marte
In incheierea acestui articol va invitam sa cititi in arhiva noastra mai multe detalii despre noul satelit LDCM (cel care va prelua rolul lui Landsat 5):
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130219123320
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130329022355
Credit NOAA