Ieri, 17 iunie a fost o zi istorica pentru astronomia mondiala. Satelitul Herschel, cel mai mare telescop spatial dedicat astronomiei in infrarosu, a receptionat ultimele comenzi de la sol, comenzi care l-au inchis definitiv, marcand sfarsitul misiunii sale in spatiu.
O serie de manevre orbitale realizate cu cateva zile inainte, scosesera deja telescopul de pe traiectoria sa normala in jurul punctului Lagrange L2 si il inscrisesera intr-o orbita heliocentrica care il pune la adapostul unei eventuale conjunctii cu Pamantul pentru cateva sute de ani de acum inainte.
Practic, ieri au fost luate masuri suplimentare de precautie inainte ca satelitul sa fie lasat singur in spatiu: ultimele rezerve de combustibil au fost consumate, iar comunicatia a fost intrerupta.
Cu toate ca satelitul nu mai este exploatat, procesarea datelor sale de catre astronomi este abia la inceput. Observatiile sale stiintifice cu privire la originea si evolutia Universului vor ramane cu siguranta o referinta pentru multi ani de acum inainte, mai ales ca la momentul de fata nu exista o propunere pentru o noua misiune spatiala care sa ii continue munca. JWST, pe care NASA il va lansa peste cativa ani, are un alt spectru de observatie, mai aproape de cel al lui Hubble, decat de cel al lui Herschel.
Construiti si lansati impreuna, pe 14 mai 2009 de o racheta Ariane 5 ECA, tandemul Herschel /Planck a constituit cel mai mare proiect spatial european, intins pe mai bine de 20 de ani si care a costat ESA peste 1.9 miliarde de euro, implicand centre de cercetare, universitati si companii din toata Uniunea Europeana.
http://spacealliance.ro/qa/?qa=16/care-este-cea-mai-scumpa-misiune-construita-in-europa
Desi Herschel s-a oprit din functionare, celalalt satelit, Planck, va continua sa functioneze pana la sfarsitul acestui an. Rezultatele lui stiintifice sunt la fel de spectaculoase ca cele ale lui Herschel: in luna martie a acestui an era facuta publica cea mai detaliata harta a Universului timpuriu - CMB-ul ('cosmic microwave background') despre care ati putut citi in amanunt la acel moment si despre care spuneam ca este foarte probabil sa stea la baza unor viitoare premii Nobel.
O poza cat un Univers
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130323140824
Revenind la Herschel, trebuie spus ca rezolutia obtinuta de imaginile sale este absolut extraordinara si se asteapta sa ofere astronomilor, in urmatoarea decada, o buna platforma de cercetare si de intelegere a evolutiei Universului in care traim.
Nu vom intra aici in amanunte cu privire la Herschel, pentru ca de-a lungul timpului pe site au fost publicate mai multe articole tehnice despre el, insa ne rezumam la o simpla explicatie.
Herschel a avut trei instrumente, operand la lungimi de unda intre 55 si 672 µm: Heterodyne Instrument for Herschel (HIFI), Herschel Photoconductor Array Camera and Spectrometer (PACS) si Herschel Spectral and Photometric Imaging Receiver (SPIRE). Ele aveau in fata, pe post de colector al radiatiei, un telescop de tip Cassegrain cu diametrul oglinzii principale de 3.5 m.
Pentru a inlatura perturbatiile externe si pentru a creste calitatea observatiilorplanul focal al instrumentelor era racit folosind un sistem criogenic pe baza de heliu fluid care se evapora continuu dar care prin recirculare intr-o retea spaciala de conducte amplasate in punctele cheie ale satelitului, mentinea temperatura constanta in jurul valorii de zero absolut (mai precis 0.3 Kelvin), ca intr-un urias termos.
Pe 29 aprilie, heliul s-a consumat si a facut instrumentele neoperabile. Sfarsitul misiunii a fost astfel dictat, de epuizarea agentului criogenic, folosit pentru racirea instrumentelor stiintifice de la bord si nu ca in cazul majoritatii satelitiilor, de consumarea combustibilului.
De atunci si pana ieri, satelitul a continuat sa functioneze, chiar daca nu mai producea date stiintifice si a fost folosit pentru mai multe experimente tehnologice, in perspectiva urmatoarelor misiuni spatiale europene. Locul sau in L2 va fi luat in aceasta toamna de telescopul Gaia, un alt satelit interesant pe care il vom urmari cu atentie la lucru.
In final, vom aminti doar ca cei 3.5 ani de viata estimata pentru Herschel au fost depasiti cu aproape 6 luni (un lucru remarcabil pentru o misiune criogenica) si ca procentul de date intoarse catre comunitatea astronomica a fost de 100%. Un succes asadar, pentru care intreaga echipa care a lucrat in acest proiect merita felicitari.
Credit ESA
Arhiva de sitiri despre Herschel:
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200907062034
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201003180412
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110517045511
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110525221857
http://spacealliance.ro/qa/?qa=16%2Fcare-este-cea-mai-scumpa-misiune-construita-in-europa
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130305100634
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130430233148