Al doilea satelit construit de SS/L si retinut la sol in urma problemelor constatate recent la mecanismul de desfacere a panourilor solare pe platforma LS 1300, defectiune care a atins mai multi sateliti construiti de Space Systems Loral, si-a luat zborul ieri 9 iulie de la baza spatiala din Baikonur, la bordul unei rachete Proton M Breeze M.
Saptamana trecuta, un alt satelit construit pe aceeasi platforma LS 1300, Echostar 17 fusese lansat cu succes din Kourou, Guiana Franceza, de catre o racheta Ariane 5.
Ambii, Echostar 17 si SES 5, fusesera opriti de la zbor, pentru efectuarea unor teste amanuntite, dupa ce SES 4 si mai apoi Intelsat 19 intampinasera probleme dupa lansare cand s-a incercat desfacerea panourilor solare. Un al treilea satelit Un alt satelit, Sirius FM6 al operatorului Sirius Satellite Radio care trebuia sa fie lansat la inceputul anului (luna martie), este pus pentru moment in ‘stand-by’ (oficial amanat pe termen nedeterminat, pentru o noua campanie de teste).
Liber la lansare pentru Echostar 17 si MSG 3http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120702045142Scenariul de zbor a fost clasic, pentru acest tip de satelit si pentru lansator : un zbor de 9 ore si 12 minute ce a cuprins 5 activari ale modulului Breeze M. In final SES 5 a fost lasat intr-o orbita GTO (orbita de transfer geostationar) 434 km x 35806 km x 49.1 grade inclinatie, de unde va fi manevrat catre o orbita GEO (orbita geostationara).
Racheta folosita pentru lansare-Proton M Breeze M- are o lungime de 58 m si cantareste 705 tone in configuratie nominala. Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de ‘boostere’, cu lungimea de 42.3 m si diametrul variind intre 4.1 si 7.4 m. Acestora li se adauga sistemul aditional Breeze M care dezvolta o forta suplimentara de pana la 20 kN si care este echipat cu un sistem de stabilizare triaxiala, un sistem de navigatie si un calculator de bord, fiind direct raspunzator de calitatea injectiei orbitale a transportului.
Lansarea a fost coordonata de compania americana ILS (International Launch Services) cu sediul in Virginia, SUA, controlata de compania ruseasca Khrunichev Space Center (cea care construieste racheta Proton), si care se ocupa de comercializarea serviciilor de transport catre operatorii de sateliti din intreaga lume.
Beneficiarul satelitului este SES World Skies, compusa din SES Americom si SES New Skies, o companie care detine printre altele SES Astra si SES Sirius in Europa.
Cu o flota de peste 41 de sateliti si avand 550 de clienti la nivel global, in peste 100 de tari, SES acopera 99.9% din teritoriul Pamantului si ofera servicii de televiziune (1200 de canale TV din care 85 HD), servicii de telecomunicatii, internet sau transfer de date securizate pentru organisme guvernamentale.
SES 5 face parte din cea mai noua serie de sateliti care trebuiau sa imbunatateasca serviciile oferite de compania SES.
Primul contract, semnat in 2007 cu Orbital Sciences Corporation, includea constructia unei serii de 3 sateliti de telecomunicatie (cu o optiune suplimentara pentru inca doi).
Primul, SES 1 a fost trimis pe orbita in aprilie 2010 si a fost plasat la slotul 101 grade vest.
SES 3, al doilea satelit al seriei a fost lansat pe 15 iulie 2011 si a ocupat pozitia 103 grade vest.
SES 2, ultimul satelit al seriei a fost transportat pe orbita pe 21 septembrie 2011 la bordul unei rachete Ariane 5 ECA avand ca tinta slotul orbital 87 de grade vest.
Al doilea contract a fost semnat de SES cu Space Systems/Loral. Primul satelit din acest contract, SES 4, a fost lansat la inceputul anului, pe 14 februarie 2012, tot de o racheta Proton M Breeze M. El a fost plasat la slotul orbital 338 grade vest, iar cele 52 de transpondere in banda C si 72 de transpondere in banda Ku, trebuiau sa acopere Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Vest, America de Nord si America de Sud.
Lansare SES 4http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120218105352SES 5, noul satelit al celor de la SES, cantareste 6 tone si va fi plasat la slotul orbital 5 grade est de unde va deservi tarile Baltice si Europa de Nord, dar si Africa sub-Sahariana. La bord se afla 24 de transpondere in banda C si 36 de transpondere in banda Ku. Dupa cum se vede, el are o capacitate mai mica decat SES 4. Similar lui SES 2 insa, in afara transponderelor clasice, se regaseste un experiment suplimentar (SES 2 a zburat experimentul US Air Force – CHIRP sau ‘Commercially Hosted Infrared Payload’, care testa folosirea tehnologiilor de detectie in infrarosu din orbite GEO pentru depistarea posibilelor lansari ostile de rachete catre teritoriul SUA).
In cazul lui SES 5 vorbim despre un echipament EGNOS (European Geostationary Navigation Overlay Service) – sistemul de tip ‘augmented satellite navigation solution’ construit in Europa si care ar trebui sa completeze serviciile furnizate de satelitii de navigatie Galileo in banda de frecventa L1 si E5 (similar satelitilor americani WAAS-Wide Area Augmentation System).
WAAS GEO sau ‘Wide Area Augmentation System (WAAS) broadcasting satellites (GEOs)’ este un serviciu prin care FAA furnizeaza, cu ajutorul satelitilor geostationari, corectii ale semnalului GPS pentru aviatia comerciala sau utilizatorii de la sol.
Navigatia prin satelit pentru aviatia comerciala, este un domeniu strategic, unde Europa incearca sa isi asigure independenta tehnologica, mai ales dupa ce, ultimii sateliti GPS, construiti de compania Boeing, au venit echipati cu un nou echipament electronic care permite generarea, pe langa clasicele semnale de navigatie si a unui nou semnal in banda L5 care umeaza sa fie folosit de aviatia civila pentru imbunatatirea acuratetii si performantelor sistemului de navigatie de la bordul avioanelor de linie.
GPS trece la un alt nivel- a fost lansat al doilea satelit modernizat al constelatieihttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110804063246Inchidem paranteza si revenind la SES 5, trebuie sa spunem ca platforma este una moderna - printre altele beneficiaza de un sistem de propulsie ionica de tip R-4D-ce incorporeaza 4 motoare ionice SPT-100.
El este satelitul cu numarul 21 lansat de SES cu ajutorul rachetei Proton si al 51-lea satelit in constelatia companiei.
Urmatorul satelit SES, SES 6, va fi construit de EADS Astrium pe o platforma Eurostar 3000, va incopora 43 de transpondere in banda C si 43 de transpondere in banda C, si va fi lansat in 2013.
Credit SES/ILS