Competitia pentru dezvoltarea de noi capabilitati de lansare in Europa trece de la faza de proiect la cea practica pe masura ce companiile mici europene din era New Space avanseaza la randul lor cu proiectarea noilor rachete de clasa mica prin care batranul continent spera sa isi asigure independenta tehnologica si competitivitatea domeniului spatial in anii care vor urma.

Despre o parte din aceste companii am scris deja in articolele noastre, despre altele vom scrie in viitor.

Pana atunci sa trecem in revista rapid ce baze de lansare se pregatesc in acest moment in Europa.

Pe 6 octombrie Swedish Space Corporation (SSC) si banca Nordic Investment Bank (NIB) anuntau semnarea unui acord de 12 milioane de euro pentru finantarea lucrarilor de constructie ale bazei de lansare ce se naste in incinta complexului Esrange Space Center din Kiruna, in nordul Suediei.

Modernizarea complexului a inceput in urma cu cativa ani si va costa in final peste 50 de milioane de euro, fiind expresia deschiderii guvernului suedez catre activitatile spatiale si transformarea tarii intr-unul din actorii importanti ai Europei.

Vechiile facilitati ce deserveau in trecut zboruri de rachete suborbitale sau de baloane de mare altitudine vor fi completate cu hangare pentru adapostirea si pregatirea de zbor a satelitilor, montarea rachetelor, linii de alimentare pentru combustibil, rampe de lansare etc.

De altfel companii ca RFA sau Isar Aerospace sunt deja prezente in Kiruna cu standuri de proba pentru motoarele pe care le dezvolta. SSC negociaza insa si pentru aducerea altora, inclusiv ne-europene.

Anticipand evolutia activitatilor din complex, suedezii spera sa realizeze primul zbor orbital din Kiruna la anul, in 2022, si astfel sa devina principalul hub de lansare european.

Concurenta este insa puternica. Putin mai la nord, in Norvegia, Andøya Space pregateste deasemenea complexul de lansare Andøya pe bazele vechii facilitati de lansare suborbitala construita in 1962.

De aici vor putea zbura sateliti in orbite LEO polare sau SSO (sun-synchronous orbits), complexul putand deservi orice lansare pe inclinatii intre 87.4 si 108 fata de Ecuator.

Pe lista de parteneri regasim aceleasi companii germane Rocket Factory Augsburg si Isar Aerospace, insa pe viitor se spera ca si alte companii sa se alature.

Ambele complexe de lansare, atat cel suedez cat si cel norvegian, au avantajul pozitiei geografice: localizarea in nordul continentului in zone putin populate, cu deschideri de apa in jur, cu trafic aerian si maritim redus, usureaza semnificativ procedurile de lansare, mai ales pentru vehicule in faza experimentala care au un risc ridicat.

In sud, GOSA (German Offshore Spaceport Alliance) reprezentand interesele companiilor germane dezvoltatoare de rachete si sateliti a propus si a obtinut prin vocea ministrului economiei german Peter Altmaier, sprijinul pentru constructia unei platforme mobile care sa efectueze lansari din Marea Nordului.

Nava principala si suita sa vor avea baza in portul Bremen; cu ajutorul ei se vor putea lansa rachete de clasa mica in orbite LEO, adica exact nisa pe care s-a axat industria germana de profil.

Bremen este de altfel casa celui mai mare grup aerospatial german OHB - responsabil spre exemplu cu constructia satelitilor de navigatie europeni Galileo.

Piata satelitilor mici a crescut substantial in ultimii ani, iar Germania spera sa devina unul din furnizorii principali de echipamente la nivel global - din acest punct de vedere un serviciu integrat (constructie-lansare) oferind un avantaj insemnat clientilor. Evident, pentru economia germana ar fi un castig insemnat intr-o industrie de varf, atat din punct de vedere financiar cat si ca locuri de munca sau dezvoltare tehnologica.

Articole mai vechi:

Rachete 'made in Germany'. Partea 1

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20201005024533

Rachete 'made in Germany'. Partea 2

http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20201106022405