Prima lansare a anului 2020 vine in contul SUA, dupa ce pe 7 ianuarie, o racheta Falcon 9 plecata de pe rampa de lansare a complexului SLC 40 de la Cape Canaveral, a plasat pe orbita al treilea grup de sateliti Starlink.

Grupul de 60, cu indicativul Starlink v1.0 2, a ridicat numarul platformelor lansate de SpaceX la 180 in decursul a doar 6 luni (zboruri similare au avut loc in mai si respectiv noiembrie 2019) si a transformat compania americana in cel mai mare operator comercial, depasind flota de nanosateliti a celor de la Planet Labs.

Ritmul de productie al fabricii din Redmond se pastreaza ridicat (7 sateliti sunt produsi zilnic la facilitatile SpaceX din apropierea Washingtonului) astfel ca cele (minim) 10 lansari Starlink programate pentru 2020 (care vor ridica constelatia la 12x60=720 de sateliti) si debutul in a doua parte a anului a primei faze a serviciului pentru utilizatorii aflati la sud de 25 de grade latitudine nordica (adica acolo unde este concentrata cea mai mare din populatia globului) pare perfect fezabila.

Daca totul decurge conform planului, dupa 24 de lansari, adica spre sfarsitul lui 2021, serviciul va fi in intregime operational pentru toti utilizatorii, indifferent de pozitia lor geografica.
Licenta obtinuta de SpaceX de la FCC prevede utilizarea a nu mai putin de 1584 de noduri pentru un serviciu complet, cu o extensie pana la 12000 de noduri in decada urmatoare si activarea unei eventuale clauze de modificare a constelatiei care ar urma sa desfasoare pana la 42000 de relee in spatiu.

 
Intorcandu-ne la zborul de pe 7 ianuarie, trebuie sa spunem ca decolarea rachetei a avut loc la 02:19 GMT, furand cu putin startul in fata unei rachete CZ-3B/G3 a Chinei, care a decolat cateva ore mai tarziu de la baza spatiala Xichang.
Dupa ceva mai mult de o ora in zbor si doua activari ale treptei a doua, grupul de sateliti Starlink s-a separat la altitudinea de 290 km, pe o traiectorie cu inclinatia de 53 de grade fata de Ecuator. Satelitii isi vor folosi propulsia ionica de la bord pentru a urca la 550 km altitudine, inaltimea de la care vor intra in serviciu.

Treapta intai, B1049, s-a aflat in cel de al patrulea sau zbor si a fost recuperata inca o data cu succes pe barja ‘Of Course I Still Love You’. Nu la fel de reusita a fost recuperarea celor doua jumatati ale conului protector al rachetei, un proces care ridica inca probleme inginerilor lui Musk.

Mai trebuie spus si ca satelitii Starlink din acest grup au primit o modificare importanta - la cererea comunitatii astronomice, ingrijorata dupa primele doua lansari de reflectivitatea luminoasa ridicata constatata la platformele construite de SpaceX si in perspectiva dezvoltarii constelatiei - noii sateliti au fost acoperiti cu un strat protector care ar trebui sa le diminueze luminozitatea aparenta in raport cu observatorii terestri.
De altfel, asa cum a facut si cu restul sistemelor sale, si cu Starlink, Musk intentioneaza sa experimenteze si sa invete din mers, astfel ca este de asteptat ca satelitii lansati, sa primeasca in continuare si alte imbunatatiri.

Razboiul megaconstelatiilor. Starlink se dezvolta in ritm alert
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20191113151652

Credit SpaceX