SS 520, cea mai mica racheta orbitala din lume
22-02-2018 14:02

O lansare aparent neinsemnata, care a trecut foarte repede in presa, dar asupra careia dorim sa comentam un pic, a avut loc la inceputul lunii, din Japonia, mai exact baza spatiala Uchinoura.

Inginerii japonezi au reusit sa monteze cu succes o treapta a treia rachetei suborbitale SS-520 transformand-o intr-un lansator capabil sa plaseze in orbita Pamantului incarcaturi de clasa nanosatelitilor. Un zbor in configuratie similara avusese loc in ianuarie 2017, dar din cauza unei probleme electrice el esuase.


Pasagerul de acum, Tricom 1R sau in japoneza Tasuki, este un Cubesat 3U dezvoltat de universitatea din Tokyo. Racheta a reusit sa plaseze aceasta incarcatura de 3kg intr-o orbita inclinata la 30.9 grade, cu apogeul la 1896 km si perigeul la 193 km, cel mai mic lansator orbital (9.54 m lungime, 0.5 m diametru, 2.6 tone) si deschizand Japoniei perspective in piata platformelor nano (cu lansari dedícate).
Ca sa ne facem o idee racheta Electron a celor de la Rocket Lab are in jur de 17 m lungime.

Avem parte asadar de un an interesant, in care atat recordul pentru cea mai puternica racheta pe piata (Falcon Heavy) cat si pentru cea mai mica, au cazut, in aceeasi luna. Asta spune mult despre reconfigurarile care se produc la momentul actual in industria spatiala.



Revenind la tema articolului, deocamdata vorbim de o platforma oarecum nerafinata, motoarele sunt toate pe baza de combustibil solid HTPB, stabilizarea se face prin rotatie, iar satelitul la randul lui a fost lasat la separare rotindu-se, insa ne putem astepta ca variantele viitoare sa aduca o treapta a patra stabilizata triaxial care sa rezolve problema aceasta.
Costul este inca ridicat (peste 200.000 de dolari) insa productia la scala larga l-ar putea reduce cu un factor de marime; in plus racheta nu e interesanta neaparat pentru misiunile care tintesc doar un cost de lansare foarte mic, ci mai ales pentru cele care au constrangeri foarte clare in privinta orbitei sau a momentului de lansare, avand nevoie de un zbor dedicat. 
In plus, in contextul regional foarte tensionat, Japonia ar putea fi interesata sa deserveasca, cu ajutorul acestui lansator ieftin si disponibil rapid, o serie de misiuni militare miniaturizate (in clasa nano).
 
Credit JAXA

jQuery Menu by Apycom