A cincea lansare japoneza a anului a avut loc pe 19 august de la baza spatiala Tanegashima, pe malul Oceanului Pacific. Cu ceva intarzieri fata de data planificata initial de JAXA, atat din cauza conditiilor meteo nefavorabile cat si din cauza unor probleme aparute in ultimul moment la lansator, ea a fost in cele din urma reusita, satelitul QZSS 3 fiind urcat cu bine pe orbita Pamantului.

Deja un record avand in vedere ca suntem abia la jumatatea lui 2017 si ca in ultimii trei ani 4 a fost cifra cu care Japonia incheia anul; si sa nu uitam ca inca cel putin un zbor este asteptat pana in decembrie, unul similar cu ce s-a intamplat acum, asa dupa cum vom arata in cele ce urmeaza.

Lansarea care a folosit racheta indigena H2A, in versiunea 204 (aflata acum la zborul cu numarul 22 din istoria sa care incepe in 2001), a avut in prim plan cel de al treilea satelit al sistemul japonez de navigatie QZSS sau mai detaliat Quasi Zenith Satellite System.

O alta lansare avusese loc pe 1 iunie, atunci cand tot o racheta H2A, insa in versiunea mai usoara 202, zbura cu QZSS 2. La fel ca si primul satelit QZSS 1, lansat in septembrie 2010, si QZSS 2 a fost plasat tot intr-o traiectorie geosincrona inclinata (IGSO) 32618 km × 38950 km x 41 de grade, care ii asigura petrecerea, cea mai mare parte a timpului, deasupra arhipelagului nipon.
Insa spre deosebire de acestia doi, QZSS 3 a ajuns intr-o orbita GEO.
Asa cum aminteam la inceputul articolului, un al patrulea satelit QZSS, tot de tip IGSO este asteptat pentru a doua jumatate a anului, apoi o a cincea componenta, de aceasta data geostationara, va fi lansata, conform planului, in 2018.

Vorbim practic de o constelatie regionala, dupa modelul dezvoltat de India, combinand platforme IGSO si GEO, pentru o mai buna acoperire a arhipelagului nipon, in conditiile in care folosirea exclusiva a satelitiilor GPS nu este optima in zonele urbane din Japonia.

O comparatie intre diferitele sisteme de navigatie

Sistemul QZSS este considerat, gratie serviciului oferit, o componenta strategica a Japoniei si este administrat direct sub jurisdictia guvernului de la Tokio.
Satelitii sunt construiti de JAXA impreuna cu mai multe institute de cercetare (National Institute of Information and Communications Technology, Electronic Navigation Research Institute, Geographical Survey Institute sau National Institute of Advanced Industrial Science and Technology) si cu industria locala (printre ei Mitsubishi Electric Corporation sau Kamakura Works).

Satelitii care cantaresc 4.1 tone la lansare folosesc platforma QZS-1, derivata din mai vechea ETS-8 (Engineering Test Satellite-8); 2.3 tone sunt insa numai combustibil ce urmeaza sa fie folosit pentru pozitionarea dupa lansare si pe parcursul perioadei de operare (minim 10 ani).
Contrar celor mai multi sateliti de navigatie ce sunt folositi pe plan mondial, QZSS nu poate fi transportat de racheta direct intr-o orbita geosincrona, de aceea trebuie sa isi foloseasca propriul sistem de propulsie, unul bi-propelant cu N2O4/MMH pentru a executa manevre de anvergura.
Motorul R-4D este construit de compania Kasier Marquardt cu o lunga traditie spatiale, primul model zburand in 1966 in campania Apollo.
La bord se afla un asa numit “retro reflector array” format din 56 de retroreflectoare construite in colaborare de Honeywell Technology Solutions Inc. si Instrumentation Technology Engineering Inc, care permite masuratori fine de la sol asupra orbitei curente.

Fata de Beidou, Galileo, GPS sau Glonass, QZSS sunt semnificativ mai mari, 2.9 m x 3 m x 6 m in configuratie pliata si respectiv ajung la o anvergura de 25.3 m atunci cand panourile solare sunt desfacute.
Si pentru ca vorbim de panouri solare, ele sunt doua la numar, montate simetric si pot genera minim 5.3 kW (la sfarsitul vietii), suficient pentru consumul mediu de 2 kW al echipamentului de la bord.
Satelitul este stabilizat triaxial, cu o precizie de 0.1 grade, folosind echipamente de ultima generatie: senzori stelari, RW, senzori de detectie a directiei Pamantului si giroscoape.
O atentie deosebita s-a acordat aspectelor de stabilitate termica la bord, avand in vedere ca acolo regasim ceasuri atomice de tip RAFSs (Rubidium Atomic Frequency Standard).

Despre sistemul QZSS:

Japonia devine a sasea tara cu sistem propriu de navigatie prin satelit
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20100913083938

Japonia anunta oficial inca trei sateliti pentru sistemul sau de navigatie
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130405071816

Credit JAXA