Dupa zborul rachetei Vega de la inceputul lunii martie, am asistat la doua luni de liniste in Guiana Franceza. Preconizata lansare a lui Ariane 5, a doua a anului (ne reamintim ca pe 14 februarie aceeasi Ariane 5 lansa satelitii Sky Brasil 1 si Telkom 3s, dar despre acest lucru am scris la vremea respectiva) a fost amanata de mai multe ori din pricina unui eveniment mai putin obisnuit, dar care arata ca industria spatiala, oricat de abstracta ar parea din exterior este profund ancorata in realitatile zilnice ale societatii: mai precis o greva generala a paralizat regiunea franceza din America de Sud.
Franta este prezenta in aceasta zona inca din secolul 16, iar astazi o administreaza ca parte a departamentului ce aduna laolalta toate regiunile franceze de pe mapamond.
Desi aflata la mii de kilometri distanta, Guiana Franceza este asadar parte a zonei euro (si ca o curiozitate poate mai putin cunoscuta este cel mai indepartat teritoriu ‘european’), iar aparatul de stat (organizarea functionala, limba oficiala etc) este acelasi ca in Franta cu mentiunea prezentei si unei administratii locale, French Guiana Assembly care se ocupa de implementarea directivelor venite de la centru.
Ocupand un teritoriu intre 2 si 6 grade latitudine nordica si 51 si 53 de grade longitudine vestica, si invecinata cu Surinam si Brazilia, mica provincie, care se intinde pe 83534 km2 (aproximativ o treime din Romania), are o populatie de doar 250000, adica o densitate de doar 3 locuitori pe km2.
Datorita specificului locului (relief muntos, apropierea de Ecuator, jungla amazoniana) cea mai mare parte a populatiei este concentrata in zona de nord, pe malul Oceanului Atlantic si in special in zona capitalei Cayenne. Cu un GDP de aproape 4 miliarde de euro, Guiana Franceza mai bifeaza un record: este cea mai prospera regiune din America de Sud.
Cea mai mare parte a veniturilor este generata tocmai de industria aerospatiala, acolo unde, datorita asezarii sale strategice langa Ecuator si pe marginea Oceanului, Franta are un interes major.
Infiintarea bazei spatiale din Kourou, perla aerospatialului francez a fost decisa de presedintele de Gaulle in 1965. Astazi ea este operata de Arianespace ale carei activitati sunt coordonate direct de Agentia Spatiala Franceza CNES.
Este o piesa strategica pentru aranjamentul european, pentru ca de aici se fac marea majoritate a lansarilor Agentiei Spatiale Europene ESA (in paranteza trebuie spus ca tot de aici va zbura si telescopul spatial James Webb Space Telescope), insa aceeasi Arianespace ramane, cel putin pe moment, si liderul lansarilor comerciale pentru sateliti telecom. Mutarile din ultimii ani (aducerea in Kourou a versiunii modificate Soyuz si intrarea in operare a rachetei europene Vega) au diversificat activitatile spatiale din zona, infrastructura fiind fie extinsa, fie modernizata, pentru a putea acomoda lucrul in paralel la cele trei lansatoare.
In pofida acestor aspecte pozitive, viata din Guiana Franceza este departe de a fi perfecta, iar protestele de strada si greva recenta care au paralizat tara sunt edificatoare in acest sens. Criminalitatea ridicata, polarizarea extrema a societatii ce a dus la rate ridicate de somaj in randul populatiei tinere, poluarea, sunt lucruri care au scos oamenii in strada in luna martie. Sindicatele s-au solidarizat paralizand practic toata regiunea prin blocarea transportului rutier si aerian. Pe toata aceasta perioada Arianespace si-a suspendat activitatea; mai mult Eutelsat, care avea un satelit in urmatorul zbor si care intre timp trimisese platforma de la fabrica din Toulouse catre Kourou, a ales, dupa numai 10 zile sa intoarca satelitul in Franta.
Impactul economic al grevei este greu de estimat in acest moment. Pana la urma guvernul francez a reusit sa readuca sindicatele la masa negocierilor si sa stinga conflictul dupa injectarea unei sume consistente de bani.
Iar 9 zile mai tarziu Arianespace se intorcea la zbor, in misiunea VA236, de care de altfel s-a achitat cu bine.
Si de aceasta data am avut o lansare cu doi sateliti la bord, Ariane 5 fiind folosita in versiunea sa cea mai puternica, ECA. Pasageri au fost SGDC (Geostationary Defense and Strategic Communications satellite) din Brazilia si KTSat (Koreasat-7) din Coreea de Sud in ceea ce a fost zborul cu numarul 92 din istoria rachetei, incepand cu 1996; totodata satelitii 555 si 556 lansati de Arianespace.
Un zbor de 36 de minute care a plasat cele doua platforme in orbite GTO 250 km x 35926 km x 4 grade inclinatie.
Ambii sateliti au fost construiti de filiala franceza a lui Thales Alenia Space, dar folosesc standarde diferite.
SGDC, un satelit de 5.7 tone, stabilizat triaxial, foloseste standardul 4000 C4. De forma paralelipipedica 7.1 m x 2.2 m x 2 m, la care se adauga doua panouri solare ce pot genera minim 12 kW, el este echipat cu 57 de transpondere in banda Ka si X. Pentru cel putin 18 ani el va opera la pozitia 75 de grade longitudine vestica, de unde va deservi Brazilia la viteze de transfer de peste 57 Gbps, gratie tehnologiei sale multispot. Operatorul satelitului va fi Telebras S.A., care va fi secondat, la fel cum a facut-o pe toata constructia satelitului, pentru consultanta tehnica de compania VISIONA Tecnologia Espacial S.A din Sao Paolo.
KoreaSat 7 foloseste standardul 4000 B2 si vine la pachet cu 30 de transpondere in banda Ku si Ka ce vor fi folosite pentru acces la internet, DTH, VSAT si comunicatii guvernamentale securizate. Ceva mai mic (3.6 tone, 2.3 m x 1.7 m x 3.3 m la care se adauga tot doua panouri solare, dar la fel mai mici, ele generand minim 8 kW), satelitul este tot stabilizat triaxial. El va fi deplasat la 116 grade longitudine estica de unde va furniza servicii pentru peninsula coreeana, India, Indonesia, Filipine si Indochina.
Este al treilea satelit lansat de Arianespace pentru Ktsat, dupa Koreasat 3 si 6.
Ktsat, fondata in 2012, dar care foloseste o experienta de 40 de ani in domeniul comunicatiilor prin satelit, este o subsidiara a operatorului public sud-coreean KT Corp (fost Korea Telecom), cu o valoare de peste 20 de miliarde de dolari si care domina una dintre cele mai avansate piete de comunicatie din lume, insa nu numai (compania este in acelasi timp prezenta si in alte regiuni – Polonia, Mongolia, Africa de sud, Brunei etc).
Ktsat are in portofoliu mai multi sateliti, doua teleporturi (Kumsan Satellite Service Center si Boeun Satellite Service Center) si doua centre de control (Yongin Satellite Control Center si Daejeon Satellite Control Center).
Credit Arianespace