ExoMars. Europa din nou spre Marte (partea 6). Ce a mai ramas din Schiaparelli?
13-11-2016 06:47
Reluam in acest articol discutia referitoare la misiunea europeana ExoMars. Spuneam in ultimul nostru articol pe acest subiect ca, dupa o intrare cu probleme in atmosfera martiana, Schiaparelli s-a prabusit la sol, fiind distrus de viteza mare. Desi inginerii misiunii au primit date in timpul fazei de coborare, multe aspecte au ramas inca neelucidate in primele zile.

Asa cum se intampla in astfel de cazuri, au fost mobilizate toate resursele disponibile si dincolo de capabilitatile sondei Mars Express pe care Europa o are in acest moment la Marte, s-a apelat inclusiv la ajutor extern; in situatia de fata el a venit de la satelitul american MRO.
Pe 20 octombrie, camera panoramica CTX de la bordul satelitului american a realizat o scanare a platoului Meridiani, producand imagini cu rezolutie de 6 m. Desi nu extraordinare, ele au fost suficient de bune pentru identificarea locului unde s-a prabusit Schiaparelli.



O noua sesiune de observare a acestui loc a fost programata, de data aceasta cu ajutorului puternicei camera HiRise, care poate produce rezolutii de pana la 60 cm. Insa pregatirea instrumentului si integrarea acestei activitati suplimentare in programul si asa incarcat al lui MRO, a luat ceva timp astfel ca imaginile detaliate au putut fi realizate abia pe 25 octombrie, iar descarcarea si analiza lor a mai luat inca 2 zile. Pe 27 octombrie ESA facea publice aceste imagini care aratau clar zonele de impact pentru Shiaparelli, scutul din fata al capsule protectoare si respectiv scutul din spate si parasuta.



Pe 1 noiembrie HiRise furniza inca un set de imagini in care se pot observa clar fragmente din Schiaparelli si chiar si parasuta miscata de vantul martian.

 


Ce s-a intamplat cu Schiaparelli este in continuare neclar, fiind obiectul unei investigatii extinse desfasurate de inginerii ESA. Pana acum pare o problema combinata intre aerodinamica trecerii prin atmosfera (cu toate implicatiile sale), capabilitatile fizice ale senzorilor de la bord, reactia software-ului la acest eveniment si mergand mai departe pana la arhitectura de ansamblu a sistemului.
Nu vom intra in amanunte acum pentru ca in mod cert vor exista niste concluzii oficiale si ele vor merita un articol dedicat, la momentul respectiv.


Credit ESA


jQuery Menu by Apycom