Contrar a ceea ce se anticipase acum o luna, inginerii de la Johns Hopkins University, acolo unde se afla centrul de control al misiunii Messenger, au reusit sa prelungeasca viata satelitului cu aproximativ patru saptamani fata de data prognozata initial (de la 28 martie la 30 aprilie). Cel putin asa se spera in acest moment, pe baza ultimelor estimari ale capacitatii de propulsie a lui Messenger. Trebuie sa subliniem insa ca ne aflam deja dincolo de marja de eroare a acestor calcule si motoarele sunt folosite oricum in conditii in afara celor pentru care au fost proiectate, deci pot aparea oricand surprize.

Capacitatea de manevrare pentru evitarea impactului cu suprafata lui Mercur a scazut substantial. Daca manevra OCM 12 de pe 21 ianuarie (OCM sunt acronimul de la Orbit Correction Maneuvers) reusea un delta-v de 9.67 m/s, ultimele manevre au avut valori mult mai slabe, asa cum se poate observa in tabelul de mai jos.

Aceste valori vor continua sa scada si mai mult pe viitor. Inca trei manevre sunt planificate, prima dintre ele astazi, 6 aprilie.
Intre timp a mai fost stabilit un record, sonda americana trecand de granita a 4000 de orbite in jurul lui Mercur. In particular, aceste ultime orbite vor fi de deosebita importanta pentru comunitatea stiintifica, pentru ca ele vor realiza observatii la o altitudine foarte mica fata de suprafata planetei.

Sistemul de propulsie al lui Messenger are in componenta trei tipuri de motoare:
-un motor principal numit LVA (large velocity adjust) de 667 N
Bipropelant, folosind o combinatie de hidrazina pe post de combustibil si de ‘nitrogen tetroxide’ pe post de oxidant, el este folosit pentru transferul orbital. Cele 2 sunt pastrate in rezervoare separate, iar un alt rezervor de heliu asigura alimentarea sistemului la presiune constanta si functionarea la parametrii corecti.
-4 motoare de cate 22 N
Ele sunt folosite pentru corectie orbitala si sunt de tip monopropelant.
-12 motoare de 4.4 N
Ele sunt folosite pentru stabilizarea in zbor si sunt deasemenea de tip monopropelant.

Messenger are in total trei rezervoare principale (doua cu N2H4 si unul cu N2O4), un rezervor secundar (N2H4) si un rezervor auxiliar (Heliu). Legatura intre rezervoare si motoarele propriu zise se face cu ajutorul unui sistem complex de conducte de alimentare a caror operare poate fi controlata de noua supape special (de aici si flexibilitatea pe care au avut-o la dispozitie inginerii in timpul aceste campanii de extindere a misiunii).

Pentru mai multe detalii despre Mercur si satelitul Messenger consultati articolele noastre anterioare:

De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 1
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110328065552
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 2
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110411032104
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 3
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110421020913
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 4
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110428094023
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 5
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110504012210
De la Pamant la Mercur- sonda spatiala Messenger scrie istorie- partea 6
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110628082708
Messenger incheie un an de observatii pe orbita lui Mercur
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120329063649
Messenger incheie al doilea an pe orbita lui Mercur, reusind sa cartografieze complet planeta
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130311083924
De la Pamant la Mercur - partea 9. Messenger, la o luna de finalul misiunii
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20150224120424

model virtual Mercur
http://www.spacealliance.ro/plugin/planets.aspx?planet=mercury

Credit imagini NASA/ Johns Hopkins University