Astazi dimineata la ora 09:38 GMT a avut loc lansarea celei de a cincea misiuni chineze cu echipaj uman. Capsula Shenzhou 10 a parasit baza spatiala Jiuquan la bordul rachetei CZ 2F, avand ca destinatie laboratorul spatial Tiangong 1, ce orbiteaza Pamantul la altitudinea de 340 km, pe o traiectorie cu inclinatia de 42.8 grade.
Andocarea este asteptata peste 2 zile si tot acum, recordul de activitate in spatiu stabilit anul trecut de Shenzhou 9 (13 zile) este asteptat sa cada, misiunea a 10-a urmand sa stea pe orbita 15 zile. Dintre ele doar 12 vor fi petrecute in cuplaj cu Tiangong 1, restul fiind transferul catre si respectiv dinspre statie.
In aceste 12 zile este inclus si un test de desprindere si recuplare la laboratorul spatial, primul scenariu de acest fel pentru o misiune Shenzou.
Shenzhou 10 are la bord 3 astronauti: Nie Haisheng, comandantul misiunii, secondat de Zhang Xiaoguang si Wang Yaping, aceasta din urma a doua femeie astronaut a Chinei.
CZ 2F, derivata din versiunea comerciala 2E, dar pe care au fost montate sisteme suplimentare de protectie pentru a o face mai sigura, a fost folosita pentru intregul program cu echipaj uman al Chinei, lansand pe rand misiunile Shenzou de la 1 la 10 (noiembrie 199, ianuarie 2001, martie 2002, octombrie 2003, octombrie 2005, septembrie 2008, octombrie 2011 si respectiv iunie 2012) si laboratorul Tiangong 1 (septembrie 2011).
Este o racheta propulsata de un sistem de 4 boostere de tip LB-45 / YF20B, o treapta intai cu un motor L-186 / YF21B (compus din 4 motoare YF-20B ce lucreaza in paralel) si o treapta a doua unde este montat un motor L-84 / YF-24B (la randul lui acesta este compus dintr-un motor cu ajutaj fix YF-22B si 4 motoare cu ajutaj variabil YF-23B). Toate folosesc combustibil lichid N2O4 / UDMH.
Racheta nu are performante extraordinare, comparativ cu lansatoarele altor programe similare internationale, insa deocamdata este suficienta pentru ceea ce avea nevoie China. Cu o lungime de 58 m, un diametru de 3.35 m si o masa la decolare de 497 tone, ea este capabila sa injecteze intr-o orbita LEO, o incarcatura de pana la 8.6 tone.
Foarte posibil ca pe viitor sa fie inlocuita de viitoarea serie 5 a lui Long march, care ar trebui sa mareasca masa lansata pe orbita pana la 25000kg pentru o orbita joasa si 14000kg pentru o orbita geostationara (in configuratia cea mai puternica).
CNSA- agentia spatiala chineza, are un program foarte ambitios, care a crescut si s-a diversificat de la an la an, in incercarea de a tine pasul cu marii actori ai domeniului, Statele Unite si Rusia. Ca si in cazul acestora, domeniul spatial este vazut ca o prioritate in realizarea independentei tehnologice a tarii.
Poate cea mai buna reflectie a acestui trend ascendent este numarul de lansari anuale care este in continua crestere-au fost 18 reusite in 2011 si 19 in 2012. Nu mai putin important este bugetul alocat aplicatiilor spatiale (pentru 2012 el a fost estimat de analistii occidentali la 1.3 miliarde de dolari).
http://spacealliance.ro/qa/?qa=68/cate-rachete-a-lansat-china-in-2012
http://www.spacealliance.ro/qa/?qa=22/cati-bani-cheltuie-marile-agentii-spatiale-in-fiecare-an
Zborul cu echipaj uman este o componenta foarte importanta a acestui program.
Lasata in afara cooperarii internationale din proiectul ISS, China s-a vazut nevoita sa isi faca propria agenda pentru a putea zbura oameni in spatiu.
Cum a pornit insa totul?
In anul 1992 China a inceput sa manifeste interes pentru dezvoltarea tehnologiilor necesare zborurilor spatiale cu echipaj uman. Era vorba de proiectul militar 921 continuare a mai vechilor proiecte 714 (initiat in 1967) si 863 (initiat in 1986). Din pacate efortul a fost mult mai mare decat se astepta si abia pe 15 octombrie 2003 dupa 11 ani de la data initiala, si dupa cheltuirea a mai mult de 2 miliarde de dolari, China a reusit sa scoata in spatiu primul astronaut devenind astfel cea de a treia natiune din lume capabila de acest lucru. De atunci insa interesul s-a mutat de la simplul zbor orbital la obiectivul mai ambitios de a avea propriul avanpost in spatiu.
Din punct de vedere tehnologic sistemele chineze nu sunt de ultima generatie ci au solutii inspirate din programele spatiale american, rus sau european, unde aceste tehnologii sunt controlate de zeci de ani.
Un bun exemplu este primul laborator spatial Tiangong-1. Proiectul sau a fost inspirat initial de programul MOL al SUA abandonat in 1969 (US Air Force Manned Orbiting Laboratory), insa el a imprumutat multe alte elemente si apare astazi mai aproape de profilul programului european ATV.
Este vorba de un laborator echipat cu o suita de senzori de ultima generatie si care este gandit sa functioneze marea majoritate a timpului in mod autonom.
Daca ne uitam la intentiile pe termen lung (2020), vedem ca exista planuri pentru un laborator spatial mai mare si mai performant (in jur de 20-25 tone) inspirat din laboratorul rus Mir.
Capsula de transfer Shenzhou a debutat deasemenea simplu si s-a imbunatatit constant, pentru a crea premizele pentru un asa numit taxi spatial, unde accentul este pus in special pe capacitatea vehiculului de a realiza in mod sistematic zboruri cu echipaj uman. Pentru CNSA, agentia spatiala chineza, este esential ca astronautii sa poata reveni periodic la bordul laboratorului spatial, sa il inspecteze, sa colecteze datele acumulate la bord si sa efectueze alte experimente.
Shenzhou 10 este practic o copie a lui Soyuz-TM, cantareste 8 tone, are o lungime de 9.25 m si un diametru de 2.8 m. Panourile solare care il deservesc, doua la numar, au o lungime de 7 m si o latime de 2m (cu ele desfacute anvergura lui Shenzhou 10 ajungand la 17 m). Fiecare dintre ele poate produce pana la 1.5 kW.
Shenzhou 10 este compus din trei elemente distincte: modulul orbital, modulul de reintrare in atmosfera si modulul de serviciu, care asemenea modelului rusesc se decupleaza unele de altele la reintoarcerea pe Pamant.
Modulul de serviciu cantareste 3 tone si gazduieste partea de propulsie a lui Shenzhou 10: 4 motoare ce dezvolta fiecare o forta de tractiune de 2500 N, 4 grupuri a cate 2 motoare de 150 N, 4 grupuri a cate 2 motoare de 5N si inca 4 a cate 2 motoare de 5 N. Fiecare dintre motoare are pozitie fixa si deci nu este implicat decat in controlul unei anumite directii.
Modulul orbital este cel care poarta echipamentul de navigatie si de comunicatie, rezervoarele de oxigen, bateriile si restul experimentelor stiintifice transportate de astronauti. In timpul cuplajului cu Tiangong 1 este folosit ca un spatiu suplimentar.
El are o masa de 1.5 tone, o lungime de 2.8 m si un diametru de 2.25 m. La bordul sau sunt instalate 4 grupuri a cate 4 motoare de manevra.
Modulul de reintrare in atmosfera cantareste 3.2 tone, are o lungime de 2.5 m si un diametru de 2.52 m. Protejat de un scut termic pentru a rezista trecerii in atmosfera, el este elementul de siguranta a lui Shenzou 10 si trebuie sa asigure supravietuirea echipajului chiar si in conditiile unei situatii exceptionale.
La revenirea pe Pamant el este franat de parasute speciale.
Ca o paranteza, in incheierea acestui scurt articol, trebuie reamintit ca peste cateva zile, celalalt laborator spatial aflat in prezent in spatiu (ne referim aici la Statia Spatiala Internationala ISS) va primi vizita cargoului automatizat european, ATV4, lansat pe 6 iunie. Vom urmari cu atentie cele doua andocari programate pentru aceasta saptamana Shenzhou 10 respectiv ATV 4.
Credit CNSA