Autoritatile de la Teheran au anuntat astazi ca o racheta Kavoshgar-5 a reusit lansarea capsulei Pishgam, in traducere libera pionier, la bordul careia specialistii iranieni au trimis in spatiu o maimuta. Zborul a fost unul suborbital, parabolic, inaltimea atinsa fiind estimata la 120 de km. Capsula a fost recuperata cu succes ulterior, maimuta fiind vie.
Acesta a fost un experiment similar zborului american cu maimuta Yorick din septembrie 1951-primul animal care a supravietuit unei lansari in spatiu sau a celui rusesc din 1957 cu catelusa Laika – primul animal ce a orbitat Pamantul, insa dincolo de propaganda pe care regimul iranian o face, este totusi un progres evident si marcheaza inca un pas facut in directia zborului cu echipaj uman pe care guvernul de la Teheran l-a anuntat pentru 2020, si care va fi urmat in 2025 de o aselenizare.
Nu este primul animal trimis in spatiu de Iran. In 2010 o racheta Kavoshagar-3 a transportat la bord intr-o asa numita ‘life capsule’, doua broaste testoase, un sobolan si o rama. In 2011 o racheta Kavoshgar-5 a incercat primul zbor cu o maimuta, insa lansarea a esuat.
Iranul a construit si lansat primul sau satelit comercial in parteneriat cu Rusia in anul 2005 (satelitul Sina), insa prima lansare efectuata cu un lansator de origine indigena a avut loc pe 2 februarie 2009 atunci cand o racheta Safir 2 a pus pe orbita platforma Omid (in traducere in limba romana Speranta). Acesta a operat in spatiu timp de 90 de zile reusind circa 1200 de rotatii in jurul Pamantului.
Pe 15 iunie 2011 Iranul lansa al doilea satelit la bordul aceleeasi rachete Safir- el se numea Rasad-1 si era deasemenea un microsatelit de 15.3 kg.
Pe 3 februarie 2012, se lansa al treilea satelit, denumit Navid, cu ajutorul rachetei Safir, orbita aleasa fiind una eliptica joasa cu apogeul la 374 km, perigeul la 276 km si inclinatia orbitala 56 de grade.
Iranul lanseaza al doilea satelithttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110619234527Iranul a lansat al treilea satelithttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120206062408Pe termen mediu Iranul lucreaza la un alt satelit de telecomunicatii –Qaem, la doi sateliti ‘remote sensing’ -Parsmehr si Pars2, cat si la alti patru sateliti mai mici -Fajr, Tolou, Zafar, Rasad si Amir Kabir.
Iranul doreste deasemenea constructia unui ‘Star City’ in versiune proprie- de acolo de unde ar trebui sa se dea ora exacta pentru programul sau spatial.
Evolutiile programului spatial iranian ca si cele ale programului nord-coreean, sunt atent monitorizate de analistii occidentali pentru ca ele au consecinte directe in plan militar sau in planul securitatii regionale si internationale. In speranta limitarii efectelor, consiliul de securitate al ONU a impus un embargou ce interzicea dezvoltarea unui program nuclear si a unui program de rachete balistice, insa in pofida acestor restrictii iranienii au continuat cercetarile in ambele domenii.
Pentru statele europene si SUA experimentele cu animale sau lansarile de sateliti sunt mai putin importante fata de subiectul capacitatii lansatoarelor iraniene. Desi astazi performantele lor sunt modeste, este doar o chestiune de timp pana cand ele vor atinge performante suficiente pentru a putea transporta incarcaturi nucleare pe distante mai mari. Primele zone vulnerabile vor fii teritoriilor sud-est europene, bazele americane din regiunea Golfului Persic sau Israelul.
Deocamdata Occidentul a replicat eminamente defensiv prin construirea scutului de aparare antiracheta – ce va permite scurtarea timpului intre observatie si decizia de interventie (care se comunica statiilor de interceptare din scutul antiracheta).
Datele culese sunt astfel diseminate rapid - sistemul este capabil de detectia oricarei lansari, urmarirea rachetei inclusiv in periodele de ‘parking’ orbital, investigarea automata a performantelor treptelor motoare si a profilului zborului si identificarea automata a potentialelor pericole de exemplu rachetele balistice. Dupa cum se stie, Romania este implicata in proiectul acestui scut, asigurand acoperirea flancului sud-estic european.