Ieri 14 martie s-au implinit 30 de zile de la zborul inaugural al rachetei Vega, ocazie cu care a fost lansat si primul satelit romanesc – un proiect coordonat de agentia spatiala romana Rosa.
Pentru ca in trecut, atat inaintea lansarii cat si dupa lansare, SpaceAlliance a publicat o serie de articole dedicate acestui proiect, inclusiv prezentari detaliate facute de echipa noastra tehnica asupra fiecarui sistem al satelitului, acum, la o luna de la lansare ne intoarcem la acest subiect pentru a vedea cum au evoluat lucrurile si care este situatia curenta.
Incepem printr-o scurta comparatie intre satelitii lansati de racheta Vega in februarie. Asa dupa cum se poate vedea din tabel, procentul de reusita se situeaza sub 50 %, momentan doar 4 din cei 9 sateliti ai zborului VV01 fiind activi: misiunea italiana LARES, Cubesat-ul spaniol Xatcobeo, cel maghiar MaSat-1 (redenumit intre timp de organizatia AMSAT ca MO-72) si cel polonez, PW-Sat.
Celalalt satelit italian, AlmaSat-1 a transmis telemetrie in primele zile, dar ulterior contactul cu el a fost pierdut si cel putin deocamdata nu a fost restabilit.
La momentul actual exista o oarecare confuzie privind identificarea satelitiilor, cel putin la nivelul organizatiei AMSAT (cea care coordoneaza activitatea satelitilor amatori). Datele orbitale preliminare venite de la ESA si secventa de lansare anuntata de Arianespace mentionau ca Goliat va fi al patrulea satelit care va fi injectat in spatiu. El ar fi trebui asadar sa fie ‘piece of launch’ D si sa aiba identificatorul 38080, dar pe 18 februarie statia de la Magurele a anuntat ca a urmarit cu succes obiectul J.
Cei 8 nano-sateliti lansati de Vega zboara aproape si folosesc frecvente de lucru asemanatoare. Desi sunt similari (bazati pe standardul Cubesat 1U) perturbatiile exterioare actioneaza un pic diferit asupra lor, in functie de distributia centrului de masa, geometrie si greutate. Statiile de sol care ii urmaresc nu sunt nici ele foarte performante ci au fost contruite cu buget redus, astfel incat pot avea probleme la receptie.
Clusterul de nanosateliti poate fi vizualizat:
http://www.satflare.com/track.php?q=vegaIn plus, pare ca orbita inalta si activitatea solara/radiatiile din ultimul timp nu au facut casa buna cu cei 9 sateliti. De altfel acesta era si unul din aspectele asupra caruia atrageam atentia in analiza efectuata asupra misiunii romanesti Goliat, inaintea lansarii. Componentele sale electronice sunt unele semi-calificate pentru conditiile extreme din spatiu si pot ceda cu usurinta. Radiatiile puternice, fac cel mai probabil ca memoria satelitului, acolo unde este stocat software-ul sa se corupa usor, iar calculatorul de bord sa sufere reset-uri periodice.
Mai mult, daca ceilalti Cubesati par deja stabilizati pe orbita (cea mai mare rotatie o are Xatcobeo cu 6 rpm), Goliat sufera, asa cum spuneam in articolul nostru precedent de pe urma capacitatii reduse a sistemului de pozitionare (acolo unde au fost montate doar doua roti de reactie in loc de trei si unde au fost eliminate - din greseala, pentru a face loc camerei optice ce urma sa realizeze poze - barele magnetice ce trebuiau sa desatureze rotatia). In plus, senzorul GPS, o componenta folosita in aplicatii aviatice, intra sub incidenta regulamentelor ITAR care restrictioneaza accesul la tehnologii sensibile si este limitat din constructie pentru a nu putea fi folosit pe rachete balistice (nu opereaza corect peste altitudini si viteze ce le depasesc pe cele ale avioanelor obisnuite). Prin prisma acestor limitari, spuneam la momentul respectiv ca este doar o chestiune de timp pana cand satelitul va intra intr-o miscare de rotatie pe care nu o va mai putea controla si care ii va afecta functionarea tuturor sistemelor de la bord, inclusiv emisia semnalului.
Pe fondul si a unui sistem termic minimalist, care expune satelitul la conditiile extreme din spatiu, au aparut si probleme la sistemul de generare si stocare a energiei electrice, satelitul nefiind in masura sa reziste (cu intregul consum sustinut de baterii) perioadei petrecute in eclipsa si cu atat mai mult sa porneasca transmitatorul de bord.
Din pacate timpul ne-a dat dreptate, pentru ca de la scurtul contact de pe 18 februarie cu statia de la Magurele, Goliat a ramas in totalitate tacut. De aceea, desi articolele noastre sunt in general pur tehnice, de data aceasta vom face o exceptie si vom spune intr-o paranteza, cateva concluzii care se pot trage din proiectul Goliat in speranta ca ele vor fi puse in practica pe viitor.
Din pacate domeniul spatial este unul extrem de complex, iar accesul la aceasta tehnologie nu este un proces usor, Goliat fiind poate cel mai bun exemplu in acest sens. Chiar si constructia unui satelit simplu, pe un standard deja existent, poate ridica probleme mari pentru o tara ca Romania unde nu exista experienta in domeniu, bugetele investite in cercetare sunt mici, iar capacitatea pe orizontala a industriei din tara (pentru realizarea unor componente specializate etc) este redusa. Pe viitor, pentru a reusi, Romania trebuie sa faca uz de toate resursele pe care le are la dispozitie, inclusiv atragerea in programe noi a celor mai talentati tineri din tara, interes pentru subiectul spatial existand, asa cum am putut constata din comentariile cititorilor nostri in aceste patru saptamani.
Tocmai de aceea, speram ca articolele noastre au fost bine intelese - ele s-au dorit sa ajute cu sfaturi practice din experienta, tanara echipa de la Rosa si nu au avut nici un moment o conotatie critica.
Inchidem paranteza si publicam mai jos, pentru radioamatorii interesati sa incerce ascultarea satelitului, o lista cu trecerile obiectului D (pana la noi instructiuni nu putem decat sa presupunem ca acesta este Goliat in roiul de Cubesat-uri lansate) asupra celor doua statii Magurele, in apropierea Bucurestiului si Marisel, langa Cluj.
Articolele noastre mai vechi despre Goliat:
Goliat-prezentarea sistemului de comunicatiehttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120210143458Goliat-prezentarea sistemului ‘power/thermal’http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120211160124Goliat-prezentarea experimentelor stiintificehttp://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120212134839Goliat-prezentarea sistemului de control al stabilitatii (partea 1)http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120214100006Goliat-prezentarea sistemului de control al stabilitatii (partea 2)http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20120222090038Pentru ultimele noutati despre Goliat urmariti sectiunea dedicata lui pe pagina SpaceAlliance:
http://www.spacealliance.ro/goliat/Orbita satelitului poate fi urmarita in timp real:
http://www.spacealliance.ro/satprop_GE/SatPropagatorApplet_Goliat.htmlAceste comentarii profesionale sunt realizate de echipa tehnica SpaceAlliance.ro si le multumim pe aceasta cale tuturor pentru efortul depus. Impreuna avem o experienta cumulata de cateva zeci de ani in domeniul spatial international-cu participare directa la zeci de misiuni europene si americane si o expertiza ce acopera sisteme de bord pentru sateliti (computere de bord, software de bord, controlul stabilitatii si orbitei, telecomunicatii, controlul termic al subsistemelor, sisteme de generare si distributie de electricitate ), sisteme de sol (antene, sisteme de stocare a datelor, software specializat pentru comunicatii), aspecte operationale ale satelitilor, procesare de date, aspecte de dinamica zborului etc.
Mentionam inca de la inceputul articolului ca aceste comentarii sunt de fapt o mini-analiza elaborata pe baza datelor facute publice de echipa de dezvoltare a satelitului Goliat, coordonata de agentia spatiala romana Rosa si deci unele aspecte tehnice pot fi usor diferite.
Articolul este compilat de echipa noastra tehnica si este proprietatea SpaceAlliance.
Orice citare a unor paragrafe din acest articol trebuie sa precizeze clar sursa originala (link si ©SpaceAlliance.ro)