Vineri 24 februarie, China a lansat de la baza spatiala Xichang un nou satelit de navigatie din generatia Beidou 2.
O racheta de tip CZ-3C plecata la ora 16:12 UTC, in ceea ce a fost al treilea zbor chinez in 2012, a plasat pe o orbita geostationara de transfer GTO, satelitul Compass G5. Zborul a fost unul scurt de circa 26 de minute si a decurs fara incidente, separarea de racheta fiind una reusita. De acolo satelitul de 3.8 tone va fi manevrat cu ajutorul motoarelor de bord pentru a atinge pozitia geostationara. El va trece printr-o perioada de teste pe orbita apoi va intra in flota chineza unde va opera pentru urmatorii 15 ani.

Precedenta lansare de acest fel fusese efectuata pe 1 decembrie 2011 atunci cand o racheta CZ-3A plasase cu success pe orbita satelitul Compass I5.

centrul spatial Xichang
http://www.spacealliance.ro/plugin/gei-spacecenters.aspx

Revenind la programul de navigatie chinez trebuie sa subliniem ca momentan sunt active 10 platforme Beidou2 : M1 lansat pe 13 aprilie 2007, Beidou I1 lansat pe 31 iulie 2010,Beidou G1 lansat pe 16 ianuarie 2010, Beidou G2 lansat pe 14 aprilie 2009, Beidou G3 lansat pe 2 iunie 2010, Beidou G4 lansat pe 31 octombrie 2010, Beidou I2 lansat pe 17 decembrie 2010, Beidou I3 lansat pe 9 aprilie 2011, Beidou I4 lansat pe 26 iulie 2011 si in sfarsit Beidou I5 lansat pe 1 decembrie 2011.

Constelatia Compass va cuprinde in final pana in 2020, 35 de sateliti intr-o arhitectura unica ce combina 5 sateliti geostationari si 30 de sateliti orbitand Pamantul fie la o altitudine medie fie la o altitudine geostationara si fiind grupati in 3 planuri orbitale.
Primul satelit MEO, respectiv BD2 M1, a fost plasat pe o orbita eliptica circularizata cu apogeul la 21545 km, perigeul la 21519 km si o inclinatie de 55.26 grade.
Satelitii IGSO (inclined geostationary orbit) au o orbita 35652 x 35959 km x 55° in timp ce geostationarii simpli (G) au inclinatie orbitala nula.

Semnalele transmise vor fi in 4 bande de frecvente: 1195.14-1219.14Mhz, 1256.52-1280.52Mhz, 1559.05-1563.15Mhz si 1587.69-1591.79Mhz si vor avea doua componente- una civila cu o acuratete de pozitionare de 10 m, de viteza de 0.2 m/s si de timp de 50 ns si una pentru aplicatii militare mult mai precisa.



Programul chinez de pozitionare globala (in traducere libera in limba engleza “Big Dipper”) redenumit CNSS sau Compass Navigation Satellite System- ajuns acum la cea de a doua generatie- doreste sa asigure independenta tarii fata de sistemele echivalente ale concurentei: GPS-ul American, Galileo- sistemul european, Glonass- sistemul rusesc si nu in ultimul rand IRNSS programul Indian (Indian Regional Navigational Satellite System).
Dintre acestea singurul care este momentan doar pe hartie (prima lansare urmand sa aiba loc in 2012) este IRNSS (Indian regional navigation satellite system) ce se spera ca va include pana in 2014 3 sateliti geostationari si 4 sateliti GEO-I.
Celelalte au deja sateliti pe orbita si sunt operationale intr-o masura mai mica sau mai mare.

Sistemul european de navigatie Galileo la inceput de drum
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110919050423

Articol despre sistemul de navigatie prin satelit japonez
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20100913083938

Cele mai complete sunt asa cum era de asteptat GPS apartinand SUA (cu un numar de 32 de sateliti operationali) si Glonass-ul rusesc (cu 32 de sateliti pe orbita dar doar 23 operationali).

Articol comparativ intre GPS si Glonass
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20111007060214


Racheta lansatoare, de tip Long March 3C (sau in indicativul chinez Chang Zheng 3C /CZ-3C), se afla sub coordonarea China Academy of Launch Vehicle Technology iar acesta a fost al optulea zbor al acestei versiuni.
Constructia versiunii 3C a inceput inca din anul 1999 dorindu-se completarea capabilitatilor de transport ale versiunilor 3A si 3B in special pentru misiunile geostationare.
Prima lansare insa s-a efectuat abia pe 25 aprilie 2008 cand a fost trimis pe orbita Tian Lian-1A, predecesorul celui despre care vorbim astazi. Au urmat 4 lansari pentru programul chinez de navigatie prin satelit : pe 14 aprilie 2009 Beidou 2 G2, pe 16 ianuarie 2010 Beidou 2 G1, pe 2 iunie 2010 Beidou 2 G3 si in sfarsit pe 31 octombrie Beidou 2 G4. Un scenariu atipic (in sensul ca a fost prima data cand racheta nu a deservit o misiune GEO) a fost plasarea pe o orbita de transfer cu destinatia Luna a satelitului stiintific Chang’e 2 pe 1 octombrie 2010.
Toate cele 8 zboruri deservite de CZ 3C s-au efectuat din Xi Chang si au fost reusite, racheta avand asadar un procent de succes de 100%.
 
Racheta a carei masa la decolare este de 345 de tone, are trei trepte capabile sa transporte pe o orbita de transfer geostationara o incarcatura de pana la 3800 kg.
Se poate zbura deasemenea pentru orbite LEO caz in care masa utila ce poate fi transportata creste pana la 9100 kg.
Sistemul de boostere grupeaza 2 motoare YF 25, urmeaza un motor de tip YF 21 C pentru treapta intai, un motor YF 24 E pentru treapta a doua si in sfarsit un motor YF 75 pentru treapta a treia.

credit CNSA