“Planetary Defence Conference” sau in traducere libera “Conferinta Apararii Planetare” cu tema “From Threat to Action” ( “De la amenintare la actiune”) este gazduita de capitala Romaniei intre 9-12 mai.
Alte trei conferinte similare s-au desfasurat in 2004, 2007 si respectiv 2009.
Evenimentul este sub egida IAA (Academia Internationala de Astronautica) si a fost co-sponsorizat de ESA si de The Aerospace Corporation. Organizarea locala a evenimentului a cazut in sarcina agentiei spatiale romane ROSA.

Conferinta este organizata pe 8 sesiuni diferite :

Session 1 History & Current Status
Session 2 Discovery & Tracking Resources and Plans
Session 3 Potentially Hazardous Objects - Recent Progress
Session 4 Impact Consequences & Education
Session 5 Campaign Planning
Session 6 Mission Planning & Technologies
Session 7 Student Session
Session 8 Legal Policy, Political Framework for Planetary Defense

Ele sunt urmate in ultima zi a evenimentului de o sesiune statica de postere unde vor fi prezentate toate articolele care nu au incaput pe agenda principala.
Dincolo de cele 4 zile efective ce reunesc specialisti de pe toate continentele, au fost organizate si evenimente auxiliare.
Duminica 8 mai in rectoratul Politehnicii Bucuresti a avut loc o conferinta cu portile deschise la care invitat special a fost Rusty Schweickart unul din astronautii Apollo.
Evenimentul s-a bucurat de succes, sala fiind plina de pasionati ai domeniului spatial, marea majoritate studenti ai Politehnicii.
Cateva poze de la acest eveniment:




Pe 13 mai, se va desfasura un eveniment suplimentar intitulat "Workshop on Future Small Bodies Missions: Discussing the Synergies Between ".
Deasemenea, in aceeasi zi Academia Romana va avea o sesiune omagiala cu prilejul implinirii a 50 de ani de la primul zbor in spatiu cu echipaj uman si a sarbatoririi a 30 de ani de la zborul lui Dumitru Prunariu.

Dincolo de aceasta agenda oficiala ramane interesant de urmarit cum vor evolua lucrurile in practica in viitorul apropiat. Anul trecut au inceput primele discutii serioase cu privire la stabilirea unui program concret de aparare impotriva asteroizilor si trasarea sarcinilor intre marile agentii guvernamentale.
Pana acum cea mai mare parte a informatiilor in ceea ce priveste urmarirea obiectelor spatiale era asigurata de Statele Unite care beneficia de un birou specializat pentru urmarirea asa numitelor obiecte NEO (Near Earth Objects) si bineinteles de puternica sa organizatie NORAD (cu tot ceea ce implica ea, de la infrastructura tehnica si pana la capacitatea de procesare a datelor).
NASA NEO
NORAD

In lumina ultimelor dificultati financiare de care sufera comunitatea stiintifica, si avand in vedere complexitatea unui astfel de proiect, planetar prin definitie, numai o cooperare stransa internationala va asigura succesul lui.
Europa este direct interesata de a-si stabili propria independenta tehnologica, si dupa discutiile de anul trecut si-a asumat sarcina dezvoltarii unui departament special de actiune intitulat SSA- Space Situational Awareness in cadrul agentiei spatiale europene. Trebuie spus ca desi infiintarea sa fusese discutata cu mai multi ani in urma, pentru prima data acesta a devenit un departament in adevaratul sens al cuvantului, beneficiind de un buget substantial si avand o agenda clara pentru urmatorii ani.
ESA SSA

Deocamdata, dupa cum se stie, posibilitatile noastre tehnologice ne limiteaza raza de actiune in situatia aparitiei unui eveniment ce ar pune in pericol Pamantul. Exista metode de a devia un asteroid de la traiectoria sa (metode ce au fost testate la scara redusa de unele misiuni spatiale) sau studii teoretice cu privire la posibilitatea distrugerii lor (ne-experimentate inca).
Esential insa in aceasta ecuatie este timpul de reactie. Aceasta inseamna ca omenirea sa aiba o solutie agreata de comun acord (baza legala asupra responsabilitatii interventiei) cat si mijloacele tehnice (racheta si satelitul de interventie pregatite in stand-by, asteptand doar lansarea). Un alt factor decisiv este cresterea capacitatii de detectare a potentialelor surse de amenintare. De aceea pe urmatorii ani vor trebui investite sume consistente pentru a construi noi radare terestre si chiar observatoare plasate in spatiu (recent relatam despre misiunea americana Wise care a fost folosita in ultimele luni de operare exact pentru acest lucru).
Nu in ultimul rand trebuie pusa in discutie si capacitatea de colectare, diseminare si investigare a datelor obtinute pentru a putea realiza predictii corecte- fiind necesare centre specializate de procesare a informatiilor.

Vom urmari cu interes si pe viitor discutiile pe acest subiect, evolutia tehnica a programului si de ce nu, modul in care Romania va incerca sa se implice in aceasta ecuatie internationala.

siteul conferintei

Mai jos cateva postere oficiale ale biroului european SSA-credit ESA