Intr-un articol al lunii aprilie aminteam de un incident care a afectat unul din satelitii flotei Intelsat-respectiv Galaxy 15. Atunci, aparent in urma unei intensificari a activitatii solare de pe 3-5 aprilie, Intelsat a pierdut complet controlul asupra satelitului-mai precis transponderele acestuia au continuat sa functioneze dar orice incercare de comandare a lui a fost nereusita.
Galaxy 15, construit de compania Orbital Sciences Corporation aceeasi care a mai furnizat inca 5 sateliti asemanatori pentru Intelsat, a fost trimis pe orbita in octombrie 2005 si avea o resursa de zbor estimata pana in 2022.
Este realizat ca si predecesorii pe o platforma STAR 2 considerata de producator mai usoara, mai compacta si mai ieftina fata de cele oferite de companiile concurente si nu in ultimul rand cu capacitate modulara-fiind capabila sa gazduiasca cele mai multe din configuratiile de comunicatie existente astazi pe piata.
Satelitul are o greutate de 1892 kg, beneficiind de aportul a doua panouri solare amplasate de o parte si de alta a platformei, fiecare alcatuit din 4 elemente bazate pe tehnologia Ga-As. Energia generata este inmagazinata in doua sisteme de baterii Li-Ion cu capacitatea de 4840 Wh.
Stabilizarea se realizeaza triaxial cu ajutorul unui sistem de propulsie monopropellant bazat pe hidrazina iar pentru manevrele orbitale se foloseste un sistem bipropelant.
Echipat cu 24 de transpondere in banda C si cu un transponder in banda L, satelitul furnizeaza servicii media pentru operatorii din America de Nord si respectiv Autoritatea Aeronautica Americana.
In luna aprilie Intelsat anunta ca pentru a preintampina posibile intreruperi in retea, s-a decis mutarea temporara a unei platforme mai vechi Galaxy 12, lansat in aprilie 2003 si echipat aproape identic cu 24 de transpondere in banda C (dar fara transponderul in banda L folosit pentru aviatia commerciala)- de la slotul orbital 123 grade vest la 133 grade vest acolo unde opera Galaxy 15.
Instalat in noua pozitie inca din 14 aprilie, acesta a preluat sarcinile platformei defecte pana la investigarea problemei tehnice si solutionarea ei.
Defectiunea lui Galaxy 15 se adauga celei a lui IS 4 din luna februarie si a dus la un bilant contabil sub asteptarile pentru primele luni ale anului dar totusi in crestere cu 2 procente fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cu un numar de 2025 de transpondere active inaintea aparitiei problemelor la Galaxy 15 (din care 82 % erau folosite la maxim) directorii Intelsat spera sa vada rezultate mai bune in perioada urmatoare si astfel sa isi linisteasca actionariatul in privinta viitorului companiei.
Revenind la problema tehnica initiala, aminteam ca dupa teste intense si trimiterea a aproape 200.000 de comenzi Intelsat nu a reusit sa preia controlul, apoi intr-o incercare disperata de a rezolva situatia, compania a decis pe 3 mai trimiterea unor pulsuri radio puternice pentru a forta sistemul de putere al satelitului sa cedeze si sa inchida transponderele active-si aceasta incercare neavand succes.
Fara a avea toate detaliile, speculam la acea data asupra posibilelor defectiuni si a solutiilor tehnice de care inginerii dispun pentru a o depasi-spuneam asadar ca defectiunea ar putea fi localizata fie la nivelul decoderului antenei fie la nivelul procesorului de bord care sub influenta unui flux energetic ridicat ar putea avea software-ul corupt (defectiune care se rezolva printr-un ‘update’ clasic de software dupa ce imaginea curenta aflata la bord este descarcata si comparata la sol cu imaginea corecta).
Pentru a ajunge in acel punct, inginerii trebuiau insa sa preia controlul satelitului adica sa forteze calculatorul satelitului sa execute comenzile trimise de la sol.
Deoarece astfel de situatii s-au intamplat de nenumarate ori in istoria spatiala, proiectantii au grija inca din faza de proiectare a unei platforme sa asigure un minim de functionalitate –adica asa cum aminteam in articolul precedent, executia comenzilor se poate realiza fie pe calea clasica via software, fie in cazuri exceptionale cand acesta din urma nu mai raspunde (cum este si cazul de fata) via interfete hardware care pot reseta direct circuitele de bord.
Aceste din urma comenzi denumite si ‘high priority’ sunt executate rapid, o data cu receptia lor, si cum spuneam nu mai trebuie sa urmeze logica algoritmilor de bord.
Teoretic cel putin, aceste comenzi ar trebui sa rezolve situatiile clasice de comunicatie cu satelitul (si nu numai) dar se pare ca in cazul de fata problema a fost mai complexa pentru ca dupa teste intense si trimiterea a aproape 200.000 de comenzi Intelsat nu a reusit sa preia controlul.
Fara receptia comenzilor de la sol, asa numitele ‘station keeping commands’, satelitul s-a pus in miscare si a inceput sa se deplaseze spre est.
In cele noua luni de zbor necontrolat satelitul a strabatut o zona de sateliti geostationari activi in domeniul serviciilor TV pentru continentul american sateliti apartinand mai multor operatori : Intelsat, SES, Telesat of Canada sau Satmex Mexico.
La pozitia orbitala 131 grade vest a intalnit prima data incepand cu 23 mai satelitul SES Astra AMC 11-care pentru anumite programe tv folosea aceeasi gama de frecvente. Pentru a evita interferentele si posibile neplaceri cauzate clientilor, s-a decis de comun acord mutarea lui AMC 11 din zona de influenta a lui Galaxy 15.
Apoi Galaxy 15 a intrat in zona de influenta a altor sateliti Intelsat- prima data in apropierea lui Galaxy 13 la mijlocul lunii iulie, apoi in apropierea lui Galaxy 14 si a lui Galaxy 18 in august.
Galaxy 23 (afectat la sfarsitul lui august) si Anik-F3 apartinand operatorului Telesat au efectuat deasemenea manevre de evitare a interferentelor radio.
Problemele cauzate de Galaxy 15 ar fi trebuit sa se apropie de final, in luna august datorita faptului ca sistemul de comanda si control al atitudinii se degrada constant si fara comenzile de mentinere a atitudinii se astepta in final sa piarda alinierea catre Soare-caz in care satelitul ar fi ramasfara alimentare electrica.
Predictiile inginerilor Intelsat s-au dovedit a fi imprecise pentru ca a trebuit sa se astepte pana in luna decembrie pentru ca resetul automat al calculatorului de bord sa aiba loc.
Mai exact pe 23 decembrie, atunci cand satelitul a inceput sa functioneze din nou nominal trimitand telemetrie si acceptand comenzi din partea operatorilor de sol.
Cel putin pe moment toate problemele par rezolvate iar Intelsat a anuntat intr-un comunicat de presa oficial ca satelitul nu mai constituie o amenintare pentru restul operatorilor comerciali din zona si ca in scurta vreme intentioneaza sa il repuna in flota sa comerciala. Vor fi insa necesare cateva saptamani de investigatii amanuntite pentru a intelege ce anume a cauzat aceasta anomalie si cum situatii de acest gen vor putea fi evitate pe viitor, iar pe urma va urma stabilizarea orbitei sale si mutarea intr-un slot operational.
Pana atunci satelitul este pastrat in safe-mode in asa numita pozitie ‘sun-pointing’ adica cu panourile solare aliniate spre Soare si cu bateriile incarcate la maxim. Pozitia orbitala curenta este 121 grade vest. Transponderele sunt oprite complet pentru a evita alte complicatii si un mini-update al software-ului de bord a fost déjà facut pentru a imbunatati procedura ce permite schimbarea unitatilor decodoare ale antenei. Un update de SW major va fi pus in aplicare o data cu oprirea miscarii satelitului pe orbita si cu stabilizarea acestuia in pozitia ‘earth-pointing’.
credit Intelsat