Compania Starsem, componenta a lui ArianeSpace, care opereaza rachetele Soyuz 2-1A din Kazakhstan, a reusit lansarea simultana a 6 sateliti pentru operatorul american de telecomunicatii Globalstar.

Soyuz 2 este aceeasi racheta care va fi operata pe viitor din Guiana Franceza  impreuna cu Ariane 5 si Vega.
Plecata pe 19 octombrie, la ora 17:10 UTC din Baikonur, racheta a reusit, dupa un zbor de aproximativ 100 de minute, sa injecteze cei 6 sateliti intr-o orbita de transfer cu altitudinea de 920 km si inclinatia de 52 de grade.
De aici folosind motoarele orbitale de la bord, satelitii isi vor creste inaltimea orbitei pana la orbita operationala- circulara 1410 km x 1410 km x 52 grade.

Dispusi in interiorul capsulei protectoare pe doua planuri- 2 sateliti in partea superioara si 4 sateliti in partea inferioara, noile platforme Globalstar au parasit pe rand lansatorul semnalele lor fiind receptionate cu succes de statiile de sol rusesti.

Satelitii fac parte din noua generatie Globalstar 2 si sunt construiti de compania franco-italiana Thales Alenia Space in urma unui contract semnat in 2006, care includea 48 de platforme si care avea o valoare de 660 milioane de euro, adica un pret mediu sub 15 milioane de euro pe satelit. In greutate de 700 kg, sunt echipati in total cu 32 transpondere avand posibilitatea de a comunica in benzile L,S si C. La durata de viata estimata de 15 ani, cele 2 panouri solare  genereaza un minim de 1.7 kW suficient pentru a acoperi consumul de energie.

Este o schimbare fata de prima generatie de sateliti Globalstar, care erau aproape la jumatatea greutatii de acum, mai precis 450 kg. Aceasta greutate redusa permitea lansarea la bordul versiunii clasice Soyuz a cate patru sateliti simultan, intre 1999 si 2007, Starsem efectuand 8 zboruri pentru Globalstar.
Acesti sateliti erau construiti de Space Systems Loral si aveau o durata de viata de 7.5 ani.

Zborul despre care vorbim acum este doar primul din cele 4 contractate pentru Globalstar 2, in total 24 de sateliti urmand sa se alature retelei si sa asigure continuitatea serviciilor de voce si date pana cel putin in 2025.

Imbunatatirea constelatiei era imperios necesara, in ultimul timp serviciile de comunicatie suferind din pricina degradarii fizice a vechilor sateliti. Din 2007 in urma scaderii performantelor antenelor in banda S, cei 400000 de utilizatori nu au putut folosi permanent serviciile de voce si comunicatii de date tip duplex, ci au trebuit sa foloseasca pagina web si instrumentele puse la dispozitie acolo de companie, pentru a-si calcula ferestrele de comunicatie.

Acest lucru este evident o improvizatie si un punct slab pentru operatorul american, mai ales ca multi dintre utilizatori vin din zona rurala unde nu au alta posibilitate de comunicatie in afara acestor servicii prin satelit.

Momentan constelatia acopera 80% din teritoriul Pamantului (mai putin zonele extreme cum sunt cei 2 poli) si opereaza semnale in tehnologia CDMA (Code Division Multiple Access) oricare din sateliti fiind capabil sa preia apeluri din aria sa instantanee de acoperire si sa il transmita mai departe din satelit in satelit pana cand una din platforme se afla in vecinatatea unui punct de transmisie terestru sau “gateway” (in acest fel se evita obstacolele de sol, in zonele problematice semnalul fiind transmis cu ajutorul segmentului spatial). Punctele de transmisie terestre sunt integrate cu retelele de date si voce locale, care preiau semnalul si fac restul operatiunii.
In comparatie cu satelitii geostationari, folosirea unei orbite LEO inlatura intarzierea si efectul de ecou al convorbirilor telefonice (ceea ce inseamna o calitate mai buna) si permite folosirea unor telefoane de dimensiuni mai mici.

Globalstar Inc este o companie cu clienti in peste 120 de tari, cu sedii in Covington, Louisiana si Milpitas, California si care incorporeaza subsidiarele Globalstar Mobile Satellite System si Globalstar Gateway Earth Stations. Pe langa segmentul spatial, firma americana mai detine un centru de comanda pentru operatiunile spatiale–SOCC (Satellite Operations Control Center), o retea de antene de sol –GDN (Globalstar Data Network) si  un centru de comanda al antenelor- GOCC (Ground Operations Control Center).
Globalstar Inc este succesoarea lui Globalstar LLC din martie 2006 atunci cand actionariatul a decis schimbarea numelui companiei. Aceasta din urma a preluat in aprilie 2004 activele lui Globalstar LP care isi declarase problemele financiare in anul 2003 si care intrase sub protectia legii falimentului.
Noile investitii masive incepute cum spuneam din 2006 prin comanda celor 48 noi sateliti sunt asadar parte a unui plan de management care ar trebui sa impulsioneze valoarea de piata si pe termen lung venitul companiei.

credit Globalstar