Intr-o decizie politica foarte importanta- sansa oferita de agentia spatiala europeana in perspectiva integrarii Romaniei in randurile sale, doua din institutiile de invatamant din Bucuresti, respectiv Universitatea Politehnica din Bucuresti si Universitatea Bucuresti au fost incluse pe lista centrelor de cercetare care vor contribui la dezvoltarea programelor ESMO si ESEO.
Intr-o decizie politica foarte importanta- sansa oferita de agentia spatiala europeana in perspectiva integrarii Romaniei in randurile sale, doua din institutiile de invatamant din Bucuresti, respectiv Universitatea Politehnica din Bucuresti si Universitatea Bucuresti au fost incluse pe lista centrelor de cercetare care vor contribui la dezvoltarea programelor ESMO si ESEO.
Trebuie subliniat ca este pentru prima data cand institutii din Romania sunt implicate la un asemenea nivel, de obicei, din lipsa infrastructurii si experientei in domeniul spatial, Romaniei fiindu-i oferita doar posibilitatea de a avea acces si de a procesa anumite date culese de satelitii ESA.
Perspectiva aceasta onoranta pune insa in discutie capacitatea celor doua institutii care vor trebui, dincolo de contractul incheiat cu agentia europeana, sa se achite de obligatiile asumate, fara depasirea termenelor prevazute.
ESEO sau European Student Earth Orbiter este al treilea satelit dezvoltat in cadrul programului “Education Satellite Programme”- un microsatelit care de la nivelul unei orbite LEO va capta imagini ale Pamantului, va masura nivelul radiatiilor si va testa noi tehnologii spatiale (o camera stelara si un asa numit “reaction wheel”).
In principiu satelitul va fi lansat in decursul anului 2012 la bordul unei rachete Vega, avand durata de viata calculata pentru un minim de 6 luni.
ESEO este un satelit ce va cantari sub 100kg si care va avea un volum maxim impus de 100x100x100 cm. Alimentat de panouri solare a caror putere medie va fi de 100W (cu un maxim de 180W) si sustinute de un banc de baterii LiIon cu capacitatea de 190Wh, satelitul va avea o magistrala de putere nestabilizata cu tensiunea variind intre 24 si 32 V curent continuu.
Controlul termic al platformei se va face fie pasiv prin utilizarea unor straturi speciale de materiale izolatoare, fie activ prin folosirea unor retele de termistori.
Dotat cu 2 senzori solari, 2 magnetometre, 3 giroscoape, 3 “magnetorquers” si 1 “momentum wheel” carora li se vor adauga experimentele stiintifice amintite mai sus, noul satelit va fi capabil sa comunice cu solul in banda S la ratele de 512 kbps si 38.4 kbps.
In acest proiect UPB va trebui sa dezvolte partea de structura.
ESMO sau European Student Moon Orbiter va fi primul satelit educational trimis spre Luna cu tehnologie inspirata de cea folosita de misiunea Smart1 si al patrulea satelit din programul “Education Satellite Programme”. Contractorul principal este Surrey Satellite Technology Limited din Anglia, iar subcontractanti sunt mai multe universitati din tari membre sau aflate in colaborare cu ESA.
Este vorba despre un satelit cu dimensiunile 120x110x100, cantarind 265kg din care 93 kg de combustibil, propulsat de un sistem de 4 motoare bipropelant, capabile sa dezvolte o forta de 22N la un impuls specific de 285s.
Sistemul de putere este alimentat de 2 panouri solare in tehnologie GaAs dezvoltand nominal 170 W si alimentand o magistrala nestabilizata de 24-29 V si mai departe un sistem de baterii LiIon cu capacitatea de 15 Ah.
Sistemul de management al datelor de bord este deservit de 2 procesoare tip Leon2 in configuratie de back-up si de o magistrala de date CAN.
4 statii de sol vor asigura comunicatia cu satelitul : Vilafranca, Raisting, Kourou si Perth- comunicatie care se va efectua omni-directional la rata de 8kbps in cazul telemetriei si 4kbps in cazul telecomenzilor.
Satelitul va fi pus pe o orbita de transfer geostationara undeva la sfarsitul lui 2013-inceputul lui 2014 (o data concreta de lansare va trebui sa fie stabilita ulterior, momentan fiind prematur sa se avanseze informatii de acest gen considerand ca satelitul nu este inca nici in faza de proiectare ci doar de stabilire a cerintelor tehnice).
De acolo, pentru a evita transferul direct catre orbita dorita in jurul Lunii si implicit consumul mai ridicat de combustibil, satelitul isi va activa motoarele si va calatori prima data spre punctul Lagrange L1 al sistemului Soare-Pamant/Luna (o calatorie de aproximativ 3 luni la viteza dezvoltata de propulsoarele de bord) si mai apoi spre orbita lunara.
La bord vor fi instalate urmatoarele experimente stiintifice:
-Narrow Angle Camera
-LunaNet
-Radiation Monitor
-Radar
-Microwave Radiometric Sounder
Romania este prezenta in proiect prin Universitatea Politehnica Bucuresti-responsabila pentru 2 din subsistemele satelitului (ADCS si structura) si prin Universitatea Bucuresti responsabila pentru dezvoltarea experimentului care vizeaza monitorizarea radiatiei.
Dintrea acestea, cel mai complicat pare sistemul ADCS sau “Attitude Determination and Control System” care include definirea cerintelor de zbor, dezvoltarea legilor de control, simulari, integrarea tuturor senzorilor ce fac parte din sistem si in final transcrierea acestor legi si algoritmi de zbor in codul propriu zis ce urmeaza a fi instalat in computerul de bord si care va coordona intreaga activitate de control si pozitionare a satelitului pe orbita.
Sistemul ADCS de pe ESMO va cuprinde 4 senzori solari, 2 camere stelare, 2 IMU (“inertial measurement unit”), 4 “reaction wheel” si 4 motoare.
Desi vor beneficia de sprijinul contractorului SSTL (o firma cu vechi state in industria aerospatiala) precum si de suportul tehnic si de infrastructura ESA (incluzand aici punerea la dispozitie pentru teste a laboratoarelor din ESTEC) se anunta un proiect pe cat de interesant, pe atat de greu si ramane de vazut cum se va descurca Romania in conditii concrete de lucru, mai ales in lumina conditiilor precare care au afectat dramatic invatamantul romanesc in ultimii 20 de ani.
Vom urmari asadar cu interes evolutia acestui proiect si speram intr-o mai mare deschidere a celor 2 institutii de invatamant (in privinta popularizarii in presa prin comunicate oficiale a rezultatelor obtinute).
amanunte in comunicatul oficial de pe pagina ESA
Credit ESA