Dupa lansarea de la sfarsitul lui 2009 (29 decembrie) la care faceam referire intr-un articol de la acea data, International Launch Services are un inceput de an 2010 promitator reusind ridicarea pe orbita vineri 12 februarie a unei noi platforme HDTV, respectiv satelitul Intelsat 16.

Dupa lansarea de la sfarsitul lui 2009 (29 decembrie) la care faceam referire intr-un articol de la acea data, International Launch Services are un inceput de an 2010 promitator reusind ridicarea pe orbita vineri 12 februarie a unei noi platforme HDTV, respectiv satelitul Intelsat 16.

Noul satelit va intra in serviciul SKY Mexic si SKY Brazilia subsidiare ale companiei americane DirectTV.

Asa cum aminteam in articolul din luna decembrie o data cu lansarea satelitului DirectTV 12, DirectTV cea care va folosi noul satelit, a fost fondata in anul 1990 in El Segundo California, dar si-a lansat serviciile comerciale abia in anul 1994. Din anul 2008 portofoliul majoritar apartine grupului Liberty Media, compania aflandu-se in ciuda crizei mondiale intr-o semnificativa crestere economica.

Aceasta noua platforma IS-16 va ramane in proprietatea Intelsat dar capacitatea de comunicatie va fi subcontractata firmei DirectTV care vizeaza in continuare cresterea numarului de canale TV in tehnologia HD pe care le ofera clientilor sai.
Initial satelitul Intelsat 16 trebuia sa fie lansat de o racheta Zenit 3SLB, dar dupa falimentul operatorilor SeaLaunch si LandLaunch, ILS a preluat contractele acestora.

Compania ILS (International Launch Services) cu sediul in Virginia, SUA, si al carei actionar majoritar este compania ruseasca Khrunichev Space Center-constructorul rus al rachetei Proton, are drepturi de exclusivitate pentru comercializarea serviciilor de transport catre operatori de sateliti comerciali din intreaga lume.

Proton este o racheta de 58.2 m lungime si cantarind 705 tone in configuratie normala. Este echipata cu trei trepte motoare si un sistem de boostere, cu lungimea de 42.3 m si diamentrul variind intre 4.1 si 7.4 m. Acestora li se adauga sistemul aditional Breeze M care dezvolta o forta suplimentara de pana la 20 kN si care este echipat cu un sistem de stabilizare triaxiala, un sistem de navigatie si un calculator de bord, fiind direct raspunzator de calitatea injectiei orbitale a transportului. In cazul acestuia, cantitatea de combustibil incarcata depinde de specificul misiunii si este variata pentru a optimiza performanta zborului.
Prima treapta a rachetei este propulsata de 6 motoare de tip RD 276 care furnizeaza un total de 11 MN. Treapta a doua este alimentata de 3 motoare de tip RD 210 plus un motor de tip RD 211 furnizand o forta totala de 2.4 MN. Treapta a treia este propulsata de un motor de tip RD 213 cu forta de tractiune 583 kN, iar controlul si dirijarea zborului sunt realizate cu un sistem de avionica triplu redundant care comanda un motor de 31 kN cu 4 ajutaje. In aceasta echipare racheta este capabila sa inscrie intr-o orbita de transfer geostationara o masa de pana la 6360 kg.

Satelitul IS-16 este al zecelea din constelatia geostationara Intelsat STAR GEO comandata in cadrul celei mai mari investitii din istoria companiei, alaturi de Galaxy 14, Galaxy 12, Galaxy 15, Intelsat 11, Intelsat 15, Intelsat 18, Intelsat 23, Horizons 2 si New Dawn.

Amplasat la 58 de grade vest, IS-16 va fi un backup pentru mai vechiul Intelsat 11 si va completa Intelsat 9 care are deja 9 ani de operare. Este construit ca si predecesorii de compania Orbital Sciences Corporation pe o platforma STAR 2 considerata de producator mai usoara, mai compacta si mai ieftina fata de cele oferite de companiile concurente si nu in ultimul rand cu capacitate modulara-fiind capabila sa gazduiasca cele mai multe din configuratiile de comunicatie existente astazi pe piata.
Satelitul are o greutate de 2450 kg, beneficiind de aportul a doua panouri solare amplasate de o parte si de alta a platformei, fiecare alcatuit din 4 elemente bazate pe tehnologia Ga-As. Energia generata este inmagazinata in doua sisteme de baterii Li-Ion cu capacitatea de 4840 Wh.
Stabilizarea se realizeaza triaxial cu ajutorul unui sistem de propulsie monopropellant bazat pe hidrazina.
Comunicatia se face folosind puternicele transponderele in banda Ku (in numar de 24) sau cu ajutorul celor doua antene de 2.3 m diametru si a antenei eliptice cu diametrul de 1.2 m.

Ca si in cazul lansarii de pe 29 decembrie, si aceasta s-a petrecut dupa miezul noptii (mai precis ora 00:39 GMT) de la hangarul 39 al bazei spatiale din Baikonur in conditii meteo extreme cu zapada si temperaturi mult sub zero.
Prima treapta a ars pentru aproximativ 2 minute, iar treptele a doua si a treia, dupa o ardere de 10 minute au injectat satelitul intr-o traiectorie balistica.
Ceva mai tarziu, modulul Breeze M a ars pentru prima data timp de 4 minute (incepand cu T0+00:11:17), aducand satelitul intr-o orbita de parcare circulara cu altitudinea de 193 km. O ora mai tarziu a avut loc o noua corectie orbitala sub actiunea unei a doua arderi a modulului, corectie care a crescut altitudinea si a redus inclinatia orbitala.

Datorita greutatii reduse in comparatie cu alte platforme, lucru care a facut posibil acest scenariu, doua alte manevre de corectie au adus in final satelitul intr-o orbita aproape geostationara si cu inclinatie a planului orbital aproape nula, evitand plasarea acestuia intr-o orbita de transfer geostationara si necesitatea consumului de combustibil pentru motoarele orbitale de la bord asa cum se intampla de obicei cu satelitii de telecomunicatii. In aceste conditii resursa de combustibil ramasa la bord este conform aprecierilor oficiale Intelsat suficienta pentru cel putin 25 de ani adica mult peste durata de viata prognozata a satelitului (de 15 ani).

Separarea satelitlui de racheta purtatoare s-a realizat la 10:14 GMT fiind ulterior confirmata de statiile de sol si oficializand succesul misiunii.

Urmatorul zbor al rachetei Proton este programat pentru 2 martie atunci cand la bord se vor afla 3 sateliti de navigatie rusesti, parte a sistemului Glonass, urmat la mijlocul lunii martie de un zbor comercial ce va viza plasarea pe orbita a lui EchoStar 14. In plus ILS are semnate pentru anul in curs 8 contracte comerciale pentru lansari folosind rachete Proton.

Intelsat este una dintre cele mai mari companii de profil si un pionier in domeniu (trebuie amintit ca in 1965 Intelsat a lansat primul satelit comercial de telecomunicatii din lume) ce furnizeaza inca de la fondarea in anul 1964 servicii prin satelit, incluzand aici telecomunicatii, media - servicii video, de date si de voce in aproximativ 200 de tari, pentru aproximativ 1800 de clienti.
De atunci Intelsat si-a inscris numele de mai multe ori in istorie prin realizarile tehnice- spre exemplu in 1969 cand se stabilea prima transmisie tv directa la nivel global a aselenizarii misiunii Apollo 11 sau in 1974 cand se puneau bazele primei retele internationale de comunicatii digitale prin satelit.

Cu o flota moderna ce numara aproape 50 de sateliti si 8 statii de sol, cu un personal de 1100 de oameni si cu birouri in Brazilia, China, Franta, Germania, India, Singapore, Africa de sud, Emiratele arabe unite, Anglia si Statele Unite, Intelsat a inregistrat incasari de 2.4 miliarde de dolari la sfarsitul anului 2008, consolidandu-si pozitia pe piata telecomunicatiilor globale.

credit Intelsat