Cosmodromul Baikonur din Kazahstan a gazduit pe 28 ianuarie de la hangarul 81 a doua lansare a anului 2010. 

Cosmodromul Baikonur din Kazahstan a gazduit pe 28 ianuarie de la hangarul 81 a doua lansare a anului 2010.

La ora 00:18 GMT (03:18 ora locala la Moscova) o racheta Proton Breeze M s-a ridicat de la sol pentru o misiune complexa de 9 ore ce a vizat punerea pe orbita a satelitului militar Raduga 1M-2 Globus. Satelitii Raduga (in traducere exacta “curcubeu”) sunt parcati in orbite geostationare in jurul Pamantului (constelatie numita Globus) si sunt folositi de oficialii guvernamentali si de trupele militare stationate in teritoriu pentru a putea comunica securizat.

Uplinkul se desfasoara in benzile UHF si SHF de pe platforme mobile in cele mai extreme conditii geografice, iar downlinkul este deservit in benzile C si Ku.

In conjunctie cu ceilalti sateliti Molniya operand in orbite eliptice inalte satelitii Globus vor asigura o acoperire globala pentru aplicatiile militare ale Rusiei in cadrul sistemului JeSSS-2 (Jedinnaja Sistema Sputnikovoj Svjazi/ECCC-2 sau in engleza Unified Satellite Communication System) pornit in anul 1972.

Seria Raduga are o lunga istorie incepand cu primul satelit lansat pe 22 decembrie 1975. Acesta facea parte din prima versiune numita si Gran care a continuat pana in 1999. Dupa disparitia URSS in paralel cu varianta Gran a aparut o a doua varianta imbunatatita Raduga-1 a carei prima lansare a fost pe 21 iunie 1989.
Mai tarziu, la sfarsitul lui 2007 a aparut cea de a treia versiune Raduga-1M.

Momentan reteaua Globus este deservita de 4 sateliti: Raduga 1-5 lansat pe 28 august 2000 si parcat la pozitia orbitala 99.6 grade est, Raduga 1-7 lansat pe 27 martie 2004 si parcat la 84.8 grade est, Raduga 1M-1 lansat pe 9 decembrie 2007 si parcat la 69.9 grade est si Raduga 1-8 lansat pe 29 februarie 2009 si parcat la 11.4 grade est.
Despre acesta din urma relatam intr-un articol din  februarie 2009.

Lansarea de pe 28 ianuarie marcheaza prima incercare realizata de Rusia in 2010. Ea trebuia sa aiba loc initial in iulie 2008 dar a fost ulterior amanata pentru sfarsitul lui decembrie 2009. Aceasta intarziere a creat diferende intre Ministerul rus al apararii si subconstructorul Polyot primul cerand returnarea sumei platite initial de 79.6 milioane de ruble si platirea unei penalitati in valoare de 126.4 milioane de ruble. Dupa medierea realizata de ministerul de armament consortiul industrial a platit inapoi cele 79.6 milioane de ruble si o penalizare simbolica de 10000 de ruble.

Noul satelit, ca si predecesorul, este bazat pe platforma MSS-2500-GSO si are o masa de 2420 kg. Este stabilizat triaxial iar sistemul de panouri solare sunt capabile sa genereze pana la 1600 W. Durata de viata se mentine ca si in celelalte cazuri la 3 ani. A fost construit de NPO Prikladnoi Mechaniki (divizie a lui Reschetnjew Information Satellite System).

Cum aminteam mai devreme, pentru lansare s-a folosit o racheta Proton in versiunea Breeze M. Lansatorul are 4 trepte, o inaltime de 42.3 m, un diametru de 7.4 m si o masa la plecare de 700 de tone. Conditiile meteo au fost ideale in lansarea de pe 28 ianuarie, cu vizibilitate totala si fara vant, in pofida temperaturilor extrem de reduse si a zapezii cazute.

Initial satelitul a fost plasat intr-o orbita de transfer geostationara cu perigeul la 409 km, apogeul la 35671 km si inclinatia de 46.48 grade. La ora 9:19 GMT (12:19 ora locala a Moscovei) satelitul s-a separat de treapta finala a rachetei. Ulterior, in urma unor manevre orbita a fost circularizata intr-una geostationara, satelitul ocupand pozitia orbitala 55 de grade est.
Rusia a confirmat succesul misiunii astfel ca noul satelit a primit indicativul 2010-002-A si identificatorul NORAD 36358.

Racheta Proton sub coordonarea International Launch Services are programata viitoarea lansare pentru data de 12 februarie avand ca pasager satelitul de telecomunicatii Intelsat 16.

orbita satelit