Intr-un comunicat de presa din urma cu cateva zile, compania Thales-Alenia Space anunta ca satelitul indonezian Palapa-D1 a fost in cele din urma adus in pozitia orbitala dorita dupa ceva emotii la lansare.
Intr-un comunicat de presa din urma cu cateva zile, compania Thales-Alenia Space anunta ca satelitul indonezian Palapa-D1 a fost in cele din urma adus in pozitia orbitala dorita dupa ceva emotii la lansare.
Satelitul fusese ridicat pe 31 august 2009 de o racheta chinezeasca Long March 3B (CZ-3B) avand ca tinta o orbita geostationara la pozitia 113 grade est unde ar fi trebuit sa inlocuiasca mai vechiul satelit de telecomunicatii Palapa-C2 lansat in mai 1996 si a carui resursa de zbor ar fi expirat in 2011. Satelitul de 4.1 tone dispune de o capacitate mult mai mare decat predecesorul sau avand active 24+11 transpondere in banda C si 5 transpondere in banda Ku si asigurand acoperire pentru Orientul Mijlociu, Australia, India, Indonezia si tarile asiatice.
In anul 2007 compania indoneziana PT Indosat a lansat propunerea constructiei unei noi serii de sateliti Palapa (seria D) catre companiile constructoare din intreaga lume. Ofertantii finali au fost Space Loral Systems din SUA si Thales Alenia Space din UE.
In cele din urma licitatia a fost atribuita companiei franco-italiene care a venit cu o dubla propunere: o varianta standard bazata pe platforma Spacebus 4000 dar care era supusa embargoului international asupra transferului de tehnologie (“international traffic in arms regulations”) continand tehnologie “sensibila” si care nu ar fi putut fi lansata decat cu o racheta europeana, americana sau ruseasca si o varianta mai ieftina bazata pe platforma Spacebus 4000B3 care nu continea tehnologie supusa embargoului si astfel putea opta pentru o lansare mai ieftina folosind serviciile puse la dispozitie de exemplu de China.
In final indonezienii de la Indosat au mers pe aceasta a doua varianta, iar contractul cu Thales-Alenia Space a fost semnat in iulie 2007 cu obligatia din partea companiei constructoare de a isi asuma responsabilitatea pentru transferul satelitului in orbita. Contractul estimat undeva intre 200-300 milioane de dolari, a fost finantat prin listarea actiunilor companiei la bursa locala Indonesia Stock Exchange si prin 3 imprumuturi efectuate la HSBC France, PT Bank Lippo of Indonesia si Bank of China.
In ideea reducerii costurilor proiectului, compania Thales-Alenia Space a ales pentru lansare racheta de origine chineza Long March 3B-principalul lansator pentru sateliti de telecomunicatie de care dispune China. Era vorba de al 12-lea zbor al rachetei care nu mai inregistrase probleme de la cel inaugural din 14 februarie 1996 cand satelitul Intelsat 708 fusese distrus in timpul lansarii-racheta deviind de la traiectorie si prabusindu-se peste o regiune populata, eveniment in urma caruia au fost inregistrate 6 victime umane. Seria pozitiva de 13 ani, 10 lansari de succes pentru versiunea 3B si un total de 75 de lansari de succes pentru intreaga serie Long March indreptatea asadar alegerea chinezilor de la China Great Wall Industry Corporstion of Beijing pentru aceasta lansare de pe 31 august.
La 09:28 GMT racheta propulsata de 3 trepte s-a desprins de la baza Xichang Satellite Launch Center din provincia Sichuan zburand fara probleme in primele minute. Tinta dorita era inscrierea intr-un interval de 26 de minute intr-o orbita eliptica de transfer geostationara cu apogeul la 50000km si perigeul la 200km.
Aparent primele doua trepte au functionat corect, dar la 20 de minute de la lansare, treapta a treia propulsata de doua motoare YF75 folosind o combinatie de hidrogen si oxygen lichid, care ar fi trebuit sa porneasca pentru a doua oara pentru a muta satelitul din orbita de parcare atinsa anterior, intr-una geostationara de transfer, a subperformat. Din ultimele detalii unul din motoarele componente ale acestei a treia trepte a pierdut o parte din tractiune astfel incat viteza atinsa pentru modificarea de orbita a avut o valoare mult mai mica decat cea preconizata.
Desi partea chineza a refuzat sa comenteze situatia satelitului, US Air Force, in urma masuratorilor radar, a facut public ca Palapa-D a fost lasat intr-o orbita eliptica cu apogeul la 21162km, perigeul la 209km si o inclinatie de 22grade adica o orbita complet nefolositoare pentru un satelit de telecomunicatii care se presupune ca ar trebui plasat in jurul ecuatorului intr-o orbita circulara.
In ciuda situatiei nefavorabile, expertii de la Thales-Alenia au preluat rapid controlul satelitului si folosind statiile din Beijing-China si Fucino-Italia, in jurul orei 15:00 GMT au intervenit activ si prin 3 manevre efectuate cu motoarele proprii ale satelitului au reusit sa creasca altitudinea si sa inscrie satelitul pe data de 3 septembrie in orbita geostationara dorita initial.
In continuare vor urma o serie de verificari de rutina si pregatirea satelitului pentru operarea nominala in cadrul unei perioade de tranzitie-asa numita “Launch and Early Operation Phase”. Totusi, in ciuda optimizarii manevrelor efectuate de inginerii de la Thales-Alenia Space, se preconizeaza ca efortul depus pentru corectarea orbitei satelitului a scazut substantial rezerva de combustibil la bord si implicit durata de viata de la estimarea initiala de 15 ani undeva la 10 ani- ceea ce presupune o regandire a strategiei pe termen lung pentru compania indoneziana Indosat.
orbita satelitului