Anul 2008 a fost unul foarte bun pentru agentia spatiala indiana ISRO. Evenimentul major a fost lansarea si apoi inscrierea cu success pe o orbita in jurul Lunii, a satelitului Chandrayaan-1. Camera acestuia a fost pusa in functiune si a reusit sa furnizeze primele imagini cu suprafata lunara. Dealtfel agentia spatiala indiana a facut deja publice 2 videouri cu zborul satelitului asupra craterelor lunare:
http://www.isro.gov.in/pslv-c11/videos/tmca.htm
http://www.isro.gov.in/pslv-c11/videos/tmc.htm
Nu de neglijat a fost cointeresarea diverselor organizatii internationale in acest proiect. Doua din instrumente au fost puse la dispozitie de NASA (M3 & Mini-SAR) la fel ca si suportul tehnic inainte si dupa lansare (incluzand aici colaborarea pentru proiectarea platformei, prelucrarea ulterioara a datelor si suportul pentru operarea misiunii prin centrul de la Johns Hopkins University) si patru provin din Europa (The Radiation Dose Monitor (RADOM-7) din Bulgaria, SARA livrat de ESA/Swedish Institute of Space Physics, SIR-2 livrat de Max Plank Institute for Solar System Science, CIXS livrat de ESA/Rutherford Appleton Laboratory,UK).
2008 s-a concretizat si printr-o serie de lansari atat pentru sateliti din strainatate cat si autohtoni. La sfarsitul anului 2008 India a reusit finalizarea parteneriatului incheiat anterior cu concernul European EADS prin lansarea satelitului de telecomunicatii W2M si livrarea acestuia catre Eutelsat. Lansarea a avut loc din Guiana Franceza cu o racheta Ariane 5 pe data de 21 decembrie 2008 si a pus pe orbita pentru 15 ani de operare acest satelit de 3.4 tone.
Pentru 2008, bugetul alocat a fost unul record, situat dupa ultimele date in jurul unui miliard de dolari, ceea ce a deschis perspectiva a 16000 noi locuri de munca in domeniu. Ambitiile Indiei in domeniu se vad si in multitudinea de centre de care agentia spatiala indiana dispune (separat de centrele universitare):
• Vikram Sarabhai Space Centre (VSSC)
• ISRO Satellite Centre (ISAC)
• Satish Dhawan Space Centre, SHAR
• Liquid Propulsion Systems Centre (LPSC)
• Space Applications Centre (SAC)
• Development and Educational Communication Unit (DECU)
• ISRO Telemetry, Tracking and Command Network (ISTRAC)
• INSAT Master Control Facility (MCF)
• ISRO Inertial Systems Unit (IISU)
• National Remote Sensing Centre (NRSC)
• Regional Remote Sensing Service Centres (RRSSC)
• Physical Research Laboratory (PRL)
• National Atmospheric Research Laboratory (NARL)
• North Eastern Space Applications Centre (NESAC)
• Antrix Corporation Limited
• Semi-Conductor Laboratory (SCL)
• Indian nstitute of Space Science & Technology (IIST)
• National Natural Research Management Systems (NNRMS)
Pentru 2009 India isi propune un total de 10 lansari dupa cum urmeaza :

PSLV -5 lansari
• Astrosat (India)
• RISAT (India)
• Megha-Tropiques (India & Franta)
• SRE-2 (India)
• OceanSat-2 (India)
• AnuSat (India)
• Xsat (India)
• YouthSat (India&Rusia)
• Cubesat (international)

GSLV- 4 lansari
• Healthsat (GSAT-4) (India)
• TAUVEX-2 (Israel)
• Insat-3D (India)
• Aditya (India)

GSLV-Mark 3 -1 lansare de test

Cum era de asteptat si cum se observa din lista anterioara, marea majoritate a lansarilor sunt autohtone, dar India anunta ca a primit deja alte patru cereri din strainatate (Singapore, Olanda, Italia si Algeria) pentru lansarea unor nano si micro sateliti in anul 2009. La un pret de lansare mediu de 20000 euro/kg India este competitiva/atractiva in raport cu pretul international practicat in domeniul lansarilor.
Cu toate acestea, avand in vedere concurenta acerba de pe piata de profil, India face public ca va investi in continuare in dezvoltarea unor noi lansatoare proprii.
PSLV sau Polar Satellite Launch Vehicle este o racheta de 294 tone, cu patru trepte ce combina combustibil lichid si solid si este capabila sa lanseze o incarcatura de 3200kg intr-o orbita joasa (LEO) sau 1600kg intr-o orbita sun-synchronous (SSO). Din aprilie 2008 detine si recordul in materie de lansari simultane- cu 10 sateliti lansati in acelasi timp.
GSLV sau Geosynchronous Satellite Launch Vehicle este o racheta cu o masa de 402 tone, beneficiind de o constructie in 3 trepte ce combina combustibil solid si lichid. Este in serviciu din anul 2001, cu 5 lansari la activ dintre care 4 au fost reusite, iar una a esuat din cauza unei defectiuni de fabricatie a unei componente.
Are o capacitate de transport de 5000kg pentru o orbita joasa (LEO) si de respectiv 2200kg pentru o orbita de transfer geostationara (GTO).
Ultima din aceasta serie este racheta Mark 3 prevazuta sa isi inceapa testele cu primul zbor in 2009 si care se asteapta sa intre in functiune pentru lansari comerciale undeva in 2010-2011.
Este o generatie complet noua, care pe langa faptul ca va extinde posibillitatile actualei GSLV-2 (crescand masa incarcaturii lansate de la 2.2 tone la 4 tone) va oferi deasemenea o injumatatire a costului de lansare. In plus daca rezultatele obtinute vor fi satifacatoare, va oferi suportul tehnic al programului de zbor in spatiu cu echipaj uman, pe care India va incerca sa il perfectioneze incepand cu anul 2015, noua racheta urmand sa stea la baza viitoarelor lansari. Pentru consecventa, trebuie amintit ca acest program a inceput in anul 2007 cu zborul asa numitei Space Recovery Capsule, o capsula de 550kg din care va fi derivat viitorul vehicul orbital ce va fi capabil sa transporte 2 astronauti pe o orbita LEO cu altitudinea de 400km. Intregul program va costa India in jur de 2.2 miliarde de dolari.
In materie de sateliti India anunta ca se va concentra pe cele doua programe majore : INSAT (Indian National Satellite) -un sistem pentru servicii de telecomunicatii, transmisie TV si informatii meteo (incluzand avertizari in cazuri de dezastre majore) si IRS (Indian Remote Sensing Satellite) pentru monitorizarea si managementul resurselor naturale. Constelatia IRS, care cuprinde momentan IRS-1D, Oceansat-1, TES, Resourcesat-1, Cartosat-1 & Cartosat-2 va fi largita cu Oceansat-2 (un satelit dedicat studiilor oceanografice) si cu Radar Imaging Satellite (RISAT) capabil sa monitorizeze conditiile meteorologice atat pe timp de zi cat si de noapte.
Constelatia INSAT cuprinde azi 11 sateliti : INSAT-2E, 3B, 3A, 3C, 3E, 4A, 4B, 4CR, GSAT-2, EDUSAT si Kalpana-1. Seria va fi continuata cu INSAT-4D (GSAT-5), INSAT-4E(GSAT-6), INSAT-4F (GSAT-7), INSAT-4G (GSAT-8), GSAT-9 care sunt in constructie, precum si cu INSAT-3D si Healthsat (GSAT-4) deja pregatiti de lansare.
In lucru pentru urmatoarea perioada se vor afla deasemenea satelitii IRNSS-1 &2 parte a unui viitor sistem propriu de navigatie prin satelit- Indian Regional Navigational Satellite System care va dispune de o constelatie de 7 sateliti (3 in orbita geostationara si 4 in orbita aproape geo-stationara) si care va completa actualul GAGAN (GPS And GEO Augmented Navigation). In acest context trebuie mentionata si colaborarea cu Rusia pentru utilizarea sistemului de pozitionare globala Glonass de care beneficiaza India astazi.
Pe termen ceva mai lung (o lansarea asteptata pentru 2011) Chandrayaan-2 va constitui piesa de rezistenta a agentiei indiene care a semnat déjà un parteneriat cu agentia similara rusa Roskosmos pentru colaborarea la viitorul rover lunar indian care se va afla la bordul satelitului. Se asteapta astfel ca roverul sa aiba o greutate cuprinsa intre 30 si 100 kg si sa functioneze folosind panouri solare pentru o perioada de aproximativ o luna. O parte din instrumente vor fi preluate de la actuala misiune Chandrayaan-1.
Seria explorarilor lunare va fi continuata in viitor de Chandrayaan-3, Chandrayaan-4 si Chandrayaan-5 aflate astazi doar la stadiul de initiativa.