Viata printre asteroizi. Partea 10. 2016 HO3
06-06-2025 05:53
Subiectul articolului de astazi este asteroidul 2016 HO3, tinta misiunii chineze Tianwen 2.
Pentru inceput, cateva explicatii astronomice.
2016 HO3 este una dintre acele luni aparente ale Pamantului (quasi-moons), obiecte care desi nu orbiteaza direct in jurul planetei, o insotesc de aproape, in traiectoria sa in jurul Soarelui, osciland in vecinatatea punctelor Lagrange L1 si L2 ale sistemului Soare-Pamant.


Pamantul nu este insa singura planeta care are astfel de luni aparente, ci si Venus (in jurul careia a fost de altfel prima data descoperit un astfel de obiect, 2002VE68, redenumit ulterior Zoozve), Jupiter, Saturn, Neptun sau Pluto; chiar si planetele pitice sau asteroizii, cum ar fi Ceres, pot avea astfel de luni, amintindu-ne inca o data ca in sistemul nostru solar, asistam la un veritabil balet cosmic, o lume complexa de obiecte care se intersecteaza si, in pofida miscarii aparent haotice, isi gasesc totusi un echilibru intre ele.

 
O parte din aceste obiecte, influentate de gravitatia planetelor prin apropierea carora trec, apar in raport cu Pamantul ca avand orbite de forma unei potcoave de cal, osciland in jurul punctelor Lagrange L4 si L5; ele pot deveni temporar luni aparente (in rosu in tabelul de mai jos); si invers.

Pe langa ele mai trebuie amintite alte doua categorii in aceasta clasificare: satelitii temporari (sau luni de mici dimensiuni-toate cazurile cunoscute pana in prezent in cazul Pamantului au pana in 15m diametru; ele sfarsesc fie smulse din gravitatia planetei, fie atrase de ea, prabusindu-se) si asteroizii troieni (doar doua exemple deocamdata pentru Pamant, 706765 - 2010 TK7 si 614689 - 2020 XL5).

Sa revenim insa la subiectul nostru principal, asteroidul 2016 HO3. In lista lunilor aparente ale Pamantului, el este, dupa 2023 FW13, al doilea cel mai mic, cel mai apropiat si cel mai stabil obiect de acest fel, de unde si interesul pentru o misiune spatiala care sa il studieze de aproape (cu mentiunea ca 2023 FW13 este un obiect recent, deci la data proiectarii misiunii Tianwen 2, el nu intra in discutie).

Cunoscut si ca 469219 Kamo'oalewa, el a fost descoperit in aprilie 2016, cu ajutorul unuia din telescoapele sistemului Pan-STARRS, Haleakala Observatory, din insula Maui; Haleakala High Altitude Observatory Site apartine direct de Institutul Astronomic al insulelor Hawaii si opereaza de la o altitudine de 3050 m.
Numele sau, Kamoʻoalewa, este derivat din dialectul local hawaian, si se refera la o bucata rupta dintr-un obiect mai mare si care oscileaza, o referire la specificul acestui asteroid.
In 2025, asteroidul se misca pe o orbita cu excentricitatea de 0.10, un perifeliu de 0.89 AU si un afeliu de 1.10 AU. Totul pe o traiectorie inclinata la 7.7 grade fata de ecliptic, cu o rotatie complete in jurul Soarelui in 1.0014 ani, adica 365.77 zile terestre.
Desi este stabil din punct de vedere orbital, in timp el se va deplasa in spatiu si orbita sa, in raport cu Pamantul va deveni una de timp potcoava, astfel ca va iesi din categoria lunilor aparente. 
Si pentru ca tot am vorbit de distante, trebuie spus si ca cea mai mica distanta consemnata in raport cu Pamantul (conform calculelor simulate) a fost pe 27 decembrie 1923, 32.4 distante lunare, adica 0.0832 AU; MOID (Minimum orbit intersection distance) este de 0.031 AU, adica 12 distante lunare.
Deasemenea, un impact cu Pamantul nu este exclus in urmatorii 100 de milioane de ani.


Pe baza informatiilor cunoscute pana in prezent (aproximativ 300 de observatii), 2016 HO3 este un asteroid Apollo, de tip S sau L. Are o magnitudine vizuala absoluta de 24.3, care variaza destul de mult, sugerand o miscare de rotatie proprie accentuata, de 0.46 ore (adica se roteste in jurul axei proprii la fiecare aproape 30 de minute).



 
Se estimeaza ca asteroidul are intre 40 si 100 m in diametru, insa in ceea ce priveste forma sa, sunt inca mai multe ipoteze de lucru: fie un obiect aplatizat, fie ceva mai compact, asa cum sugereaza si imaginea de mai jos.
Desigur, vom afla mai multe informatii in decursul verii, pe masura ce camerele de la bordul satelitului Tianwen 2 se vor focusa pe tinta.

 

Articole mai vechi:

Viata printre asteroizi. Partea 8. China intra in joc

Viata printre asteroizi. Partea 9. Tianwen 2


Credit CNSA/Wikipedia/Xiangyu Li/ DJ Scheeres

jQuery Menu by Apycom