Oufti-1 primul nanosatelit construit de universitatea din Liege impreuna cu centrul spatial din Liege CSL si laboratorul SpaceBel, va deschide seria experimentelor Cubesat in Belgia (urmand sa fie succedat de Oufti-2 si Oufti-3).
Oufti-1 primul nanosatelit construit de universitatea din Liege impreuna cu centrul spatial din Liege CSL si laboratorul SpaceBel, va deschide seria experimentelor Cubesat in Belgia (urmand sa fie succedat de Oufti-2 si Oufti-3). Oufti-1 sau “Orbital Utility For Telecomunication Innovation” va testa pentru prima data in lume sistemul D-STAR (Digital Smart Technologies for Amateur Radio) via satelit.
Satelitul va costa intre 80.000 si 100.000 euro si este un Cubesat clasic cu dimensiunile de 10x10x10 cm si greutatea de 1kg, urmand sa fie plasat pe o orbita cu apogeul la 1200km si perigeul la 350km.
Sistemul de determinare si control al atitudinii este bazat pe cel folosit anterior la satelitul olandez Delfi-C3 adica o stabilizare pasiva a vitezei de rotatie prin folosirea unor magneti permanenti sau alte materiale cu histerezis ridicat, ce interactioneaza cu campul magnetic local al Pamantului. Acest sistem nu permite o stabilizare activa pe 3 axe (cu alte cuvinte satelitul nu poate fi orientat pe o anumita directie), el se va roti permanent, dar viteza de rotatie va fi redusa la aproximativ 2 rotatii pe minut permitand operarea sistemelor in conditii corecte. Avantajul direct este insasi simplicitatea sistemului, fiabilitatea lui si mai ales faptul ca nu necesita nici un fel de consum de energie.
Sistemul electric este constituit din celule solare GaAs pentru producerea energiei la bord si baterii litium-polimer pentru inmagazinarea ei.
Controlul termic este realizat strict pasiv prin materiale izolatoare care mentin temperatura interna intre limitele de functionare prevazute pentru echipamentele electrice.
Comunicatia se va realiza prin cele doua antene de la bord (pliate in timpul lansarii si care urmeaza sa fie desfacute de un mecanism special dupa lansare) cu frecvente de uplink de 145Mhz si de downlink de 435Mhz. Se vor utiliza doua protocoale-nominal D-STAR si ca rezerva, pentru cazul in care echipamentul D-STAR se defecteaza, un sistem radio clasic de transmitere a telemetriei.
Calculatorul de bord, responsabil cu managementul telemetriei si telecomenzilor va fi bazat pe microcontrolerul MSP430 de la Texas Instruments.
Istoria Belgiei in domeniul spatial are o lunga traditie ea incepand cu startul agentiei spatiale europene si identificandu-se practic cu proiectele acesteia (ESRO,HEOS, Meteosat, Spacelab, Ariane-5, Columbus, Symphonie, Helios,Sirio-2, SPOT,GEOS-2, ISEE2, Exosat, Giotto, Hipparcos, ERS-1&2, Eureca-1, Globalstar, Proba, Cluster etc).
Belgia a trimis 2 astronauti in spatiu : in 1992 pe Dirk Dries David Damian Frimout in zborul STS-45 al navetei americane (misiunea Atlas-1) si in 2002 pe Frank de Winne in zborul Soyuz TMA-15 pe statia spatiala internationala.
Astazi Belgia face parte din reteaua ESTRACK prin statia de sol de la Redu si detine si laboratorul CSL unul din cele mai performante din Europa.
In anul 2008 pe un buget total al ESA de 3 miliarde de euro, contributia Belgiei a fost a sasea dupa Franta, Germania, Italia, UK si Spania, cu un procent de 5.72% adica 138.4 milioane de euro.
credit Universitatea din Liege