O racheta de clasa mica Vega, a celor de la Arianespace a plasat pe orbita azi, 16 noiembrie, in misiunea VV20, 3 sateliti militari francezi CERES. In pofida contextului general slab, in care industria spatiala europeana a fost printre cele mai afectate de criza Covid, Vega pare sa aiba totusi un an normal, reusind in 2021 trei zboruri bune si egaland astfel anii 2015 si 2017. Insa, chiar si asa suntem departe de viabilitatea economica sperata; din anul 2012 cand si-a facut debutul in zborul, in care ne amintim, a fost lansat si nanosatelitul romanesc Goliat, pe masura ce piata s-a aglomerat, potentialul, care initial se credea ca va fi ridicat, a tot scazut. Intr-o clasa dominata categoric de companiile americane, Vega ramane in viata doar cu sustinere guvernamentala, pentru asigurarea independentei tehnologice a Europei.
Zborurile de anul acesta ilustreaza poate cel mai bine aceasta situatie: in cele doua zboruri din aprilie si august pasagerii principali au fost doi sateliti francezi de spionaj Pleiades Neo, ultima generatie de observatie optica, iar acum am avut parte de cei trei sateliti CERES.
CERES (Capacité de Renseignement Electromagnétique Spatiale or Space Signal Intelligence Capacity) este, asa cum spune si numele, un sistem de tip SIGINT (space-based electronic signals intelligence), pentru interceptarea comunicatiilor. El foloseste experienta sistemelor anterioare, ESSAIM (4 microsateliti de 120 kg lansati in 2004) si ELISA (4 microsateliti tot de 120 kg, lansati in 2011).
Construiti de Airbus Defence and Space si Thales Alenia Space, in urma unui contract de 450 de milioane de euro, cei trei sateliti de 446 kg, vor opera, sub umbrela DGA (Direction générale de l’armement), in formatie, dintr-o traiectorie inclinata la 75 de grade si cu inaltimea orbitala de 670 km.
In ultima perioada, Franta, devenita dupa retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeana, principala forta militara a continentului (fiind de altfel si singura putere nucleara), si-a intarit constant capacitatile, inclusiv in domeniul spatial. De altfel Parisul militeaza constant pentru o armata unica europeana care ar putea sa ofere Europei o greutate mai mare in jocul geo-politic global; o armata in care ar urma sa aiba cel mai important rol.
Nu mai departe de ieri, intr-o discutie telefonica intre cei doi presedinti, Macron s-a exprimat transant fata de Putin, sustinand nici mai mult nici mai putin ca Franța intenționează să apere integritatea teritorială a Ucrainei. Desigur, este o declaratie diplomatica, regiunea fiind net dominata de armata rusa care are acolo poate cel mai puternic flanc al sau. Ar fi deci greu de crezut ca o interventie occidentala in zona ar putea fi posibila.
Raspunsul, simbolic, nici nu a intarziat prea mult, astazi Rusia tinand capul de afis al articolelor de presa dupa efectuarea cu succes a unui test antisatelit, in care a reusit sa distruga pe orbita Cosmos 1408, un satelit defunct de pe timpul URSS. Detalii despre acest test, in alt articol pe care il vom publica pe site.
Credit Arianespace