La 8 ani de la intrarea in clubul select al tarilor capabile sa lanseze sateliti, Coreea de Sud a prezentat pentru prima data intr-o misiune oficiala, a doua sa racheta orbitala. 

Zborul, de la baza Naro Space Center din insula Oenaro, situatata in sud-vestul peninsulei coreene, sub coordonarea Korea Aerospace Research Institute (KARI), a fost umbrit de o oprire prematura a motorului treptei a treia a rachetei, fapt ce a dus la plasarea satelitului de la bord intr-o orbita mai joasa decat cea dorita. 

Cele 46 de secunde lipsa au dus apogeul traiectoriei la doar 700 km, iar perigeul substantial mai jos decat cei 300 km nominali, astfel ca satelitul a reintrat rapid in atmosfera distrugandu-se.

Desi pentru zborul acesta problema a fost una serioasa, pentru viitor ea este remediabila relativ usor, astfel ca ne putem astepta ca racheta KSLV 2 (Nuri in terminologia locala) sa devina in anii urmatori vectorul principal al lansarilor tarii.

KSLV 2 mosteneste, in buna masura, asa cum era si firesc, experienta incercarilor trecute si, chiar daca mult mai tarziu decat se dorea, aduce evolutia asteptata in programul spatial al KARI: dezvoltarea unei industrii spatiale pe orizontala (cu cateva sute de furnizori de componente) culminand cu realizarea acestui lansator capabil sa transporte pana la 1500 kg in SSO si pana la 2600 kg in LEO jos (300 km altitudine), o capacitate ce acopera cea mai mare parte a satelitilor de care este interesata KARI. Ca sa intelegem aceasta evolutie a programului KSLV (Korea Space Launch Vehicle) de dezvoltare a unui sistem de lansare indigen, trebuie sa ne uitam in trecut la articolele pe care le-am publicat.

In 2013, la 3 luni de la primul zbor reusit al vecinilor nord coreeni, Seulul realiza si el o lansare de succes cu racheta KSLV 1. El venea dupa alte doua lansari esuate in august 2009 si in iunie 2010. 

Agentia spatiala sud coreeana KARI  tintise initial anul 2005 ca termen limita pentru realizarea unei rachete cu componente fabricate exclusiv pe teritoriul national. Ea incepuse dezvoltarea unor rachete experimentale KSR1 si KSR2 alimentate cu combustibil solid si mai tarziu in 2002 a rachetei KSR3 alimentata cu combustibil lichid.

In scurta vreme, a devenit clar ca dificultatiile tehnologice vor fi imposibil de surmontat si, pe fondul unei oportune vizite la nivel inalt a unei delegatii din Rusia, KARI a cumparat tehnologie ruseasca de la compania Khrunichev. 

Era vorba despre preluarea pentru prima treapta a rachetei KSLV a motorului de productie rusa Angara UM RD-191. La momentul respectiv, motorul era in dezvoltare pentru Angara, insa Krunichev era interesata, pe de o parte sa aiba oportunitatea de testare suplimentara in conditiile unui zbor real, pe de alta parte in a obtine fonduri din colaborari externe si de a-si deschide viitoare oportunitati comerciale.

Motorul RD191 a fost construit initial pentru familia de rachete rusesti Angara, pornind de la motoarele RD171 si RD180 care au propulsat rachetele Zenit si Atlas, dar mai tarziu, datorita dificultatilor economice ale companiei constructoare tehnologia a fost cedata si altor parti in baza unor contracte comerciale. De altfel designul gandit modular inca de la inceput pentru a fi adaptabil viitoarelor Angara ce urmau sa deserveasca o gama larga de incarcaturi, a permis integrarea cu usurinta si pe alte platforme, ocazie cu care si-a castigat si renumele de ‘Universal Rocket Module’. Motorul propriu zis cantareste 10 tone (gol), are o forta de 2094.7kN si un timp de ardere de 300s. Foloseste pentru tractiune un amestec de oxigen lichid (LOX) si cherosen.

Treapta a doua a lui KSLV 1 (Naro) era construita in totalitate in Coreea de Sud pe baza tehnologiei de la predecesoarele KSR1 si folosea combustibil solid oferind un control precis triaxial. Motorul propriu zis cantareste 100kg, are un timp de ardere de 25s si dezvolta 86.2kN.

Pentru intregul program s-au cheltuit aproape 500 de milioane de dolari dintre care 400 de milioane au fost platiti numai partii ruse pentru transferul de tehnologie.

A rezultat o racheta KSLV 1 cu lungime de 33m, un diametru de 2.9m si o masa de 140 de tone; cu o capabilitate de pana la 100kg intr-o orbita joasa LEO 300 km x 1500 km.

Revenind la KSLV 2, 8 ani mai tarziu, si dupa un efort financiar pe intregul program de 1.7 miliarde de dolari, KARI a prezentat o racheta cu lungimea de 47.2 m, un diametru de 3.5 m si o masa de 200 de tone. Ea foloseste 4 motoare KRE-075 pentru prima treapta, un motor KRE-075 pentru treapta a doua si un motor KRE-007 pentru treapta a treia. Toate motoarele folosesc o combinatie Jet A/LOX.

In linie cu ambitiile spatiale ale tarii (pentru anul viitor se pregateste o misiune lunara a Coreei de Sud), programul KSLV merge mai departe cu pregatirea lansatorului de clasa mare KSLV 3, cel care ar trebui sa asigure independenta tarii pentru lansarile GEO sau interplanetare.

Coreea de Sud amana lansarea primei rachete orbitale din istoria tarii 

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=200908190642

Coreea de Sud esueaza inca o data

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=201006130542

Coreea de Sud la prima sa lansare reusita

http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20130201045148