SpaceX reuseste a doua sa lansare pe 2018, simbolic, in ziua in care s-au aniversat 60 de ani de la zborul primului satelit american si se pregateste pentru un februarie de exceptie

SpaceX deschisese pe 8 ianuarie, cu misterioasa misiune Zuma, dupa o amanare de 2 luni, apoi alte cateva zile de intarziere dupa Anul Nou, programul spatial 2018 la nivel global.
Simbolic pentru asteptarile companiei americane pentru lunile care vor urma, dupa un 2017 record, cei din Hawthorne depaseau de putin programul spatial chinez, care a avut doua lansari pe 9 si respectiv 11 ianuarie.

Falcon 9 a trebuit mutata de la complexul 39A la complexul 40, pentru a face loc pregatirilor care au loc in paralel la zborul inaugural al puternicei Falcon Heavy.
Si pentru ca am amintit de pasager, am cunoascut doar numele sau, Zuma, insa restul este invaluit in mister. Construit de Northroop Grumman pentru guvernul american, el trebuia plasat intr-o orbita inclinata, 380 km x 410 km x 50 de grade.
Contractul de lansare a fost incheiat de aceeasi companie cu SpaceX in 2015, probabil la preturile de atunci (60 de milioane de dolari plus); vorbim cel mai probabil de o platforma experimentala, astfel ca zborul nu a fost restrictionat la rachetele EELV (Delta 4 sau Atlas 5), iar guvernul american a putut sa faca o mica economie de bani.
In pofida intarzierilor, campania de integrare a decurs bine si aparent si prima parte a zborului: SpaceX a comunicat ca s-a reusit insertia in orbita a pasagerului cat si aterizarea treptei intai la LZ 1 (Landing Zone 1) de la Cape Canaveral.
Insa, la cateva ore, citand surse apropiate programului Zuma, in presa americana au aparut informatii cu privire la o posibila pierdere a satelitului. Cum cei de la SpaceX au reafirmat ca din punctul lor de vedere totul a fost corect, s-a speculat ca ar putea fi o problema la separarea satelitului de adaptorul care il fixeaza de racheta; in mod special, in acest zbor, probabil datorita caracterului secret al incarcaturii, personalul SpaceX neavand acreditare speciala, cei de la Northroop Grumman au preferat sa dezvolte ei adaptorul/interfata cu racheta.
Daca este asa sau nu, este greu de spus in acest moment. Persoane de la varful celor doua companii au fost chemate in comitetul de stiinta, spatiu si tehnologie pentru a da explicatii, insa toti s-au rezumat sa spuna ca nu pot da mai multe declaratii fara sa intre sub jurisdictia legii. Practic este nevoie de o audiere speciala, in cadru restrans pentru a nu se leza caracterul secret al misiunii. Insa toate aceste explicatii nu vor ajunge probabil niciodata in presa.

Pe 31 ianuarie avea loc al doilea zbor SpaceX pe 2018. Folosind tot o racheta reconvertita (al saselea scenariu de acest fel) Musk reusea plasarea intr-o orbita supersincrona a misiunii GovSat 1/ SES 16, insa cum barja ancorata in largul Cape Canaveral era ocupata, a trebuit sa se multumeasca cu recuperarea treptei intai direct din apa.
GovSat 1/ SES 16 este, asa cum spune si numele, una din acele misiuni duale; dar daca de obicei avem fizic un satelit doi in unul, pe care doi operatori diferiti isi impart transponderele, din ratiuni comerciale pastrand nume diferite, acum SES 16 va avea in partea sa un port special in care mai tarziu va putea andoca un echipament pe care SES il va trimite in spatiu cu ajutorul altui satelit. Un concept interesant pentru viitorul satelitiilor telecom SES, care vor putea beneficia astfel de mentenanta in spatiu (fie ca vorbim de echipament electronic sau de reincarcarea cu combustibil).
GovSat 1/ SES 16 este o platforma de 4.2 tone, GEOStar 3, construita de Orbital ATK. Satelitul are propulsie electrica si va opera la 21.5 grade longitudine estica, acoperind Europa, Orientul Mijlociu si Africa.
Comunicatiile sunt in banda X si Ka, parte militare, parte civile. LuxGovSat 1, companiei guvernamentala luxemburgheza, asigura obligatiile pe care tara si le-a asumat in raport cu partenerii din NATO.

Ce urmeaza insa?
Daca totul va decurge asa cum Elon Musk isi doreste, februarie ar putea insemna o revolutie pentru industria spatiala.
Pe 6 februarie, la Cape Canaveral avem programat primul zbor al rachetei Falcon Heavy. SpaceX are nevoie de ea pentru a se plasa in pole position pentru viitoarele contracte guvernamentale. Constructia statiei spatiale dincolo de orbita Lunii va deveni o realitate in scurt timp, vorbim de multe sute de tone ce vor trebui transportate in spatiu, iar Elon Musk, prin conceptul sau de reutilizare a componentelor va putea (mai ales daca trece la viitoarea generatie de motoare Merlin, sa refoloseasca nu doar de cateva ori ci de cateva zeci de ori echipamentele sale) sa scada substantial pretul transport (implicit costul pe termen lung al statiei) si sa realizeze zboruri la o cadenta mare (facilitand o constructie mult mai rapida).
Compania SpaceX poate castiga experienta valoroasa din aceste misiuni, experienta care o va ajuta sa treaca la urmatorul nivel: iesirea in spatiul larg, constructia de cargouri spatiale si de puncte de tranzit pentru exploatarea resurselor de pe asteroizi sau alte planete.
Acestea sunt insa planuri pe termen lung pentru Elon Musk. Deocamdata, un alt eveniment, poate si mai interesant decat lansarea lui Falcon Heavy, va avea loc patru zile mai tarziu, pe 10 ianuarie: de pe cealalta coasta a Americii, Falcon 9 va zbura avand la bord primii doi sateliti Microsat.
Ei sunt prototipuri pentru viitoarea megaconstelatie de telecomunicatie Starlink pe care Musk o va dezvolta in orbita LEO in anii urmatori. Ca si celelalte lucruri pe care le-a incercat, nu un concept nou, insa un concept care, pentru ceilalti dinaintea sa a ramas doar pe hartie.
Musk nu este singur in aceasta competitie, dar iata, va fi cel care va deschide aceasta competitie. Acelasi concept de eficienta din domeniul rachetelor, transpus in industria constructoare de sateliti, va transforma hardware de tip prototip in platforme plug-and-play, scazand substantial costurile.
Cu impact dramatic in tot ceea ce inseamna domeniul spatial azi: modul cum exploatam satelitii, modul cum piata muncii este structurata in acest domeniu, modul cum aplicatiile spatiale influenteaza viata societatii etc. 
Cu o retea de comunicatie proprie, Musk isi va conecta toate afacerile si va putea ataca sectoare noi: masini si sisteme de transport complet autonome, retele de date, energie etc. toate vor deveni mult mai accesibile.

Arhiva de articole despre SpaceX:

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 1)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160212144100

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 2)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160301131417

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 3). Prima aterizare pe mare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160410000336

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 4). Dragon CRS 8 se cupleaza la ISS
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160411221710

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 5). O noua lansare plus aterizare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160506145845

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 6). Mult asteptata rutina
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160531041629

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 7). Inapoi cu picioarele pe pamant
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160724090204

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 8). Punct si de la capat
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160726120332

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 9). Un nou succes pe mare
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160814091725

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 10). Faza beta continua
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20160904161822

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 11). Ianuarie 2017 deschide o noua pagina in istoria companiei
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170115152129

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 12). Cu toate panzele sus spre ISS
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170131234550

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 13). SpaceX se achita de misiunea CRS 10 si merge mai departe cu lansarile comerciale
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170313134048

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 14). NROL 76 la un pas de lansare
http://spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170430101757

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 15). SpaceX si primul sau satelit Inmarsat
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170516132951

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 16). Sfarsit de saptamana la capacitate maxima pentru SpaceX
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170622232119

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 17). Primul satelit telecom al Bulgariei a fost lansat cu succes
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170625091015

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 18). Dupa lansarea celor 10 sateliti Iridium, SpaceX pregateste al zecelea sau zbor din 2017
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170704132615

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 19). A zecea lansare a anului. SpaceX depaseste, dupa sase luni, Rusia si China
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170710135305

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 20). Elon Musk urca pe pozitia 37 in top 500 miliardari a celor de la Bloomberg
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20170813053132

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 21). 15 lansari SpaceX
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171012103102

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 22). 3 saptamani, 3 lansari, 3 recuperari. Recordul SpaceX merge mai departe
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20171102155016

SpaceX in fata unui an cu multe provocari (partea 23). Dupa un 2017 record
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20180103131307

Credit SpaceX