Joi 8 septembrie racheta Atlas 5 s-a intors pe rampa de lansare a complexului SLC 41 de la Cape Canaveral. Asadar, la doar cateva zile de la explozia lui Falcon 9 (produsa doar la cativa kilometrii distanta, la complexul SLC 40), NASA a incredintat celor de la ULA (United Launch Alliance) sarcina de a plasa in spatiu cea mai noua, si una dintre cele mai ambitioase misiuni ale sale.

Poate un bun prilej de a redeschide comparatia dintre SpaceX si ULA sau Orbital si de a pune inca o data in discutie o problema mai veche: fiabilitatea raportata la costul unei lansari. Deocamdata Falcon 9 nu i-a convins pe cei de la NASA, care pentru sistemele pe care le considera critice, prefera sa mearga pe mana unei rachete, care chiar daca mai scumpa, se achita cu brio de misiunea incredintata.

Ceea ce s-a dovedit corect joi seara, cand ULA a marcat 136 de zboruri reusite consecutiv in programul Atlas si 65 pentru Atlas 5, dupa o numaratoare inversa fara nici macar o anomalie.
Vremea favorabila a permis lansarea lui Atlas 5 exact la ora preconizata (23:05 GMT). De aceasta data ea a folosit o versiune exotica: 411 care include doar un singur booster, adica o racheta asimetrica.

Aceasta versiune a fost folosita pentru prima data in aprilie 2006, la lansarea satelitului de telecomunicatie Astra 1KR

Au urmat inca doua lansari cu sateliti militari: in 2008 (NROL 28) si respectiv in 2011 (NROL 34)
http://www.spacealliance.ro/articles/view.aspx?id=20110418011537

A fost un zbor scurt urmarit atat de statiile de sol cat si de satelitii TDRS: 2 manevre ale treptei superioare Centaur au dus satelitul in orbita de transfer, iar dupa 55 de minute de la decolare s-a produs separarea. A urmat desfacerea panourilor solare si initierea comunicatiei cu reteaua DSN.
Telemetria a aratat ca totul este in regula si ca noua misiune poate incepe.

OSIRIS-Rex (Origins, Spectral Interpretation, Resource Identification, Security, Regolith Explorer) este cea mai noua misiune a NASA, parte a programului New Frontiers - una ambitioasa de explorare a asteroidului Bennu. Ea isi propune colectarea a pana la 2kg de mostre de sol si aducerea lor inapoi pe Pamant.

Un scenariu pe care JAXA l-a exersat cu Hayabusa, insa care a fost doar partial reusit.

Bennu este unul dintre cele mai vechi obiecte cosmice si prin studierea compozitiei sale oamenii de stiinta spera sa descopere indicii cu privire la originea vietii pe Pamant

Patru instrumente stiintifice sunt puse la dispozitia cercetatorilor:
-OSIRIS-REx Camera Suite (OCAMS)
-OSIRIS REx Visible-Infrared Spectrometer (OVIRS)
-OSIRIS-REx Thermal Emission Spectrometer (OTES)
-OSIRIS-REx Laser Altimeter (OLA)

Misiunea OSIRIS-Rex se intinde pe durata a 7 ani, la sfarsit (in 2023) urmand sa fie recuperate mostrele de sol mentionate mai devreme. Din aceasta perioada, cel mai mult timp se va cheltui pentru interceptia asteroidului. Acesta, cu un diametru de 575 m zboara intr-o orbita heliocentrica si are (teoretic) sanse sa intre pe o traiectorie de intersectie cu orbita Pamantului in anul 2182.

OSIRIS-Rex este un satelit de 1.5 tone construit de Lockheed Martin Space Systems in urma unui contract de 800 de milioane de dolari semnat cu NASA

Satelitul va fi operat de NASA Goddard Space Flight Center in parteneriat cu University of Arizona.

Vom continua.

Credit NASA/ULA