Racheta Ariane 5 apartinand operatorului european ArianeSpace a incheiat anul 2009 cu un nou zbor reusit, al saptelea pe anul in curs si numarul 193 in lunga istorie Ariane inceputa in urma cu 30 de ani in urma.

Racheta Ariane 5 apartinand operatorului european ArianeSpace a incheiat anul 2009 cu un nou zbor reusit, al saptelea pe anul in curs si numarul 193 in lunga istorie Ariane inceputa in urma cu 30 de ani in urma.

Pasager la bord a fost satelitul militar Helios 2B parte a celei de a doua generatii a sistemului Helios-un program european care a costat in jur de 3 miliarde de dolari. In comparatie cu generatia precedenta, a crescut rezolutia imaginilor (pana la 50 cm la sol), numarul de imagini colectate pe zi si nu in ultimul rand sistemul de comunicatie de la sol cu satelitul este unul extins.
Noul satelit al carui cost se ridica la un milliard de dolari va fi sub comanda CNES in directa coordonare cu agentia DGA apartinand armatei franceze.

Franta detine rolul de leader in consortiul din care mai fac parte Spania, Italia, Belgia si Grecia. Revenita sub comanda presedintelui Sarkozy in NATO dupa 4 decenii de absenta Franta si-a definit strategia de viitor sub forma unei independente pentru planificarea operatiunilor militare care erau pana acum bazate exclusiv pe informatiile americane.

Pe termen mai lung (tinta este undeva in 2014) planurile franceze vor sa se alature celor ale partenerilor europeni astfel ca Europa va incearca sa isi construiasca propriul program militar prin reunirea in cadrul programului strategic MUSIS (Multinational Space-based Imaging System) a datelor colectate de satelitii Helios, SAR-Lupe si COMSATBw (apartinand Germaniei) si COSMO-SkyMed (apartinand Italiei).

Helios 2B este al 33-lea satelit militar lansat de o racheta Ariane si al patrulea din programul Helios dupa Helios 1A lansat in iulie 1995, Helios 1B lansat in decembrie 1999 si Helios 2A lansat in decembrie 2004.

Zborul V193 lansat pe 18 decembrie la ora 16:26 GMT a folosit versiunea GS a lansatorului avand o masa la lansare de 5954 kg impartita intre satelit (4200 kg) si sistemul de adaptoare la bord (1754 kg). O prima incercare de lansare a avut loc in Guiana Space Center la complexul numarul 3 pe 9 decembrie dar aceasta a fost abandonata dupa constatarea unei anomalii la sistemul de presurizare criogenic al rezervoarelor de oxigen lichid folosite de motorul principal.

Ariane 5 are trei versiuni constructive: GS, ES si ECA. Deosebirea majora consta in faptul ca versiunea GS foloseste un motor de tip Vulcain 1 pentru prima treapta in timp ce celelalte doua folosesc motoare de tip Vulcain 2.

Secventa de zbor a fost una clasica: pornirea motorului principal EPC H 158 Vulcain urmata la 7 secunde de aprinderea boosterelor alimentate de combustibil solid si plecarea rachetei de pe rampa.

Acestea au continuat sa propulseze racheta timp de inca 2:22 minute dupa care s-au detasat. Capsula protectoare a rachetei s-a desprins la T0+ 3:10 minute dupa traversarea atmosferei, urmata de momentul T0+9:38 atunci cand motorul treptei intai s-a desprins dupa terminarea combustibilului.

Ansamblul a continuat ascensiunea inca 16 minute sub tractiunea treptei a doua-motorul EPS VL 10 Aestus care la momentul T0+26:15 s-a oprit din functionare intr-o orbita polara “sun synchronous” la inaltimea de 680 km.
La T0+59:19 a avut loc separarea satelitului de treapta superioara a rachetei urmata imediat de achizitia primului semnal deasupra statiei din Perth, Australia.

Intreaga secventa de zbor s-a terminat la T0+1:15:29 atunci cand satelitul stabilizat si-a desfacut panourile solare confirmand faptul ca este in functionare nominala si inscris corect pe orbita. Noul satelit a primit identificatorul 36124.

Pentru echipa de ingineri de la sol va urma o alta perioada de trei luni, asa numita “commissioning phase” cand toate sistemele satelitului sunt setate pentru operare, instrumentele sunt calibrate etc totusi primele poze sunt asteptate nu mai tarziu de cateva zile.

Sistemele de detectie in infrarosu prezente la bord permit detectarea activitatii umane la sol cum ar fi deplasarea convoaielor de camioane sau activitatea reactoarelor nucleare.
Satelitul va fi capabil sa urmareasca tintele si noaptea dar mai putin in conditii de nori densi. Desi nu au fost date amanunte cu privire la capacitatile instrumentatiei de bord, se stie ca satelitul are o camera de inalta fidelitate construita de compania Thales-Alenia si o camera de medie rezolutie dar cu camp vizual larg folosita pentru cartografiere construita de EADS Astrium pe baza tehnologiei de la satelitul civil Spot 5.

Credit ArianeSpace & CNES